Ce spun cifrele despre traiul în România din ultimele două decenii

România a trecut printr-o transformare economică remarcabilă în ultimele două decenii, înregistrând unele dintre cele mai rapide progrese din Europa în ceea ce privește convergența cu economiile dezvoltate.

În contextul în care întreaga regiune a Europei Centrale și de Est (inclusiv Cehia, Croația, Slovacia, Slovenia, Polonia, România și Ungaria) a făcut pași importanți spre apropierea de nivelul de trai occidental, România se distinge ca lider regional în ceea ce privește creșterea veniturilor și a nivelului PIB pe cap de locuitor.

De la 27% la 45% din media UE – saltul economic al regiunii

În anul 1990, produsul intern brut (PIB) per capita în această regiune reprezenta doar 27% din media Uniunii Europene. Trei decenii mai târziu, în 2024, acest indicator a ajuns la 45%, potrivit analizelor realizate de BCG și Banca Mondială. În perioada 2000–2024, țările regiunii au înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului real de 3,1%, de 2,5 ori mai rapidă decât cea a zonei euro.

Capitalul străin a jucat un rol crucial în acest proces: anual, în medie, 55 de miliarde de euro au intrat în regiune, dintre care aproximativ 17 miliarde au provenit din fonduri ale Uniunii Europene. În același timp, excedentul comercial a atins 26 miliarde de euro anual, în timp ce exporturile totale au depășit pragul de 730 miliarde de euro.

România, campioană la creșterea veniturilor

Pentru România, progresul economic a fost de-a dreptul spectaculos. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), salariul mediu net a crescut de 7,3 ori din 2005 până în 2025, de la 723 de lei la 5.328 lei.

Această evoluție a fost susținută nu doar de integrarea europeană, ci și de reformele structurale și de intrările consistente de investiții străine directe. În paralel, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut accelerat – de la 26.500 euro în 2022 la 31.100 euro în 2023, depășind țări precum Croația, Ungaria și Slovacia. România se află acum cu șapte poziții înaintea Bulgariei în clasamentul regional.

Conform datelor BNR, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare este de patru ori mai mare decât acum două decenii. Nivelul din 2024, de peste 75% din media zonei euro, plasează România la un pas de Polonia și peste Ungaria, ceea ce demonstrează cel mai rapid ritm de recuperare a decalajului dintre Est și Vest în Uniunea Europeană.

Un model economic care începe să se epuizeze

Totuși, în ciuda acestui progres vizibil, specialiștii avertizează asupra unor limite ale actualului model economic. Între 2005 și 2025, costul muncii pe oră în regiune a crescut cu 330%, în timp ce productivitatea muncii a avansat doar cu 51%.

În același timp, rezerva de forță de muncă – calculată în funcție de populația aptă de muncă și de rata șomajului – a scăzut cu 70%. László Juhász, partener senior la BCG, atrage atenția că „modelul de convergență bazat pe forță de muncă ieftină și abundentă s-a epuizat. Principalul motiv este scăderea rezervelor de forță de muncă și îngustarea decalajului dintre productivitate și creșterea costului muncii.”