Piața construcțiilor din România rămâne aproape de maximele istorice, cu un volum al lucrărilor în creștere cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea este susținută în principal de investițiile publice, însă pentru a doua jumătate a anului riscurile devin mai mari: costurile cresc, finanțarea rămâne scumpă, constructorii se confruntă cu presiuni asupra lichidităților, iar viitorul unor proiecte depinde de accesarea fondurilor europene.
Potrivit unei analize Colliers, piața construcțiilor a ajuns la un nivel aproape dublu față de perioada de dinaintea pandemiei. În ultimul deceniu, volumul lucrărilor aproape s-a dublat, în timp ce la nivelul Uniunii Europene creșterea a fost mult mai redusă.
Infrastructura și proiectele publice țin piața în mișcare
Cea mai mare creștere din primele cinci luni a fost înregistrată pe segmentul rezidențial, unde volumul lucrărilor a avansat cu aproximativ 16%.
Infrastructura a crescut cu circa 14%, lucrările pentru drumuri, căi ferate și spitale reprezentând în continuare mai mult de jumătate din activitatea sectorului. Segmentul nerezidențial a avut o evoluție mai modestă, cu un avans de aproximativ 6%, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și al prudenței investitorilor privați.
„Piața construcțiilor din România se menține aproape de maxime istorice și rămâne unul dintre puținele sectoare care continuă să susțină creșterea economiei”, arată Colliers.
Compania atrage însă atenția că dependența de investițiile publice a devenit tot mai importantă. Peste jumătate din activitatea sectorului provine din proiecte finanțate de stat, ceea ce face ca evoluția investițiilor publice să fie decisivă pentru lunile următoare.
România are peste 1.400 de kilometri de drumuri de mare viteză
Investițiile în infrastructură explică o parte importantă din expansiunea sectorului.
Potrivit Colliers, România a trecut de la aproximativ 900 de kilometri de drumuri de mare viteză înainte de pandemie la peste 1.400 de kilometri la începutul lui 2026. Alți peste 1.000 de kilometri se află în diferite faze de construcție, în timp ce aproximativ 300 de kilometri sunt în etapa de planificare.
Volumul mare de lucrări a menținut constructorii ocupați și a contribuit la creșterea ponderii construcțiilor în economia României.
În 2025, sectorul a reprezentat aproximativ 8,6% din PIB, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, unde media este de circa 5%.
Constructorii au tot mai multă nevoie de lichidități
Creșterea activității nu înseamnă automat și o situație financiară mai ușoară pentru companii.
Termenele lungi de plată, în special în cazul unor proiecte publice, pot bloca sume importante exact într-o perioadă în care constructorii trebuie să finanțeze materiale, salarii și lucrări.
„Presiunea asupra costurilor începe să se vadă tot mai clar și în cash flow-ul companiilor din construcții”, arată Colliers. Dobânzile ridicate fac, la rândul lor, mai scump accesul la finanțarea necesară pentru capitalul de lucru.
Problema poate apărea chiar și la companiile care au un portofoliu mare de proiecte. Dacă încasările întârzie, o firmă poate avea lucrări și profit pe hârtie, dar să rămână fără suficient cash pentru a susține simultan mai multe șantiere.
Materialele se scumpesc din nou
O altă presiune vine din prețurile materialelor.
Colliers atrage atenția că mai multe materii prime au revenit pe creștere, iar unele se apropie de niveluri record. Cuprul este unul dintre exemple: prețul său a crescut cu peste 40% în 2025, iar în 2026 a depășit 14.000 de dolari pe tonă și a atins noi maxime în timpul verii.
Creșterea este pusă pe seama problemelor de aprovizionare, dar și a cererii tot mai mari generate de tranziția energetică și de dezvoltarea centrelor de date pentru inteligența artificială.
La aceste presiuni se adaugă costurile asociate mecanismului european CBAM, aplicat din 2026 anumitor materiale importate din afara UE. Estimările inițiale citate de Colliers indică un posibil impact de 10-15% asupra unor costuri.
Creditele pentru construcții au depășit 54 de miliarde de lei
Expunerea sistemului bancar pe sectorul construcțiilor a crescut și ea.
La sfârșitul primului trimestru din 2026, creditele acordate companiilor din construcții au depășit 54 de miliarde de lei, cu aproximativ 16% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut și aproape dublu față de 2019.
Pentru companii, însă, finanțarea rămâne mai scumpă decât în perioada de dinaintea creșterii dobânzilor, ceea ce face ca gestionarea capitalului de lucru să devină tot mai importantă.
„Marjele bune din ultimii ani le oferă companiilor o anumită protecție, dar aceasta nu este nelimitată”, avertizează Alexandru Atanasiu, Partner și Head of Construction Services la Colliers.
Fondurile europene, principala necunoscută pentru a doua parte a anului
Cea mai mare provocare pentru sector în lunile următoare este continuarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
În cazul PNRR, termenul pentru cheltuirea banilor a ajuns la finalul lunii august, iar unele proiecte de infrastructură rutieră, feroviară și de transport urban riscă să rămână fără finanțare europeană.
Potrivit estimărilor citate de Colliers, numai în infrastructura rutieră ar putea apărea un necesar suplimentar de finanțare de aproximativ 10-15 miliarde de euro. Banii ar trebui găsiți, acolo unde este posibil, din bugetul de stat sau din alte programe de finanțare.
Miza este cu atât mai mare cu cât bugetul pentru 2026 include investiții publice de peste 160 de miliarde de lei, susținute în mare parte tot din fonduri europene.
Ce se întâmplă dacă investițiile publice încetinesc
Piața construcțiilor poate rămâne aproape de nivelurile record și în a doua jumătate a anului dacă proiectele publice continuă într-un ritm ridicat, iar accesarea fondurilor europene nu suferă blocaje majore.
Riscul este însă ca o încetinire bruscă a investițiilor finanțate de stat să se transmită rapid în întregul sector.
„Piața construcțiilor merge încă foarte bine, dar incertitudinile sunt tot mai mari. Constructorii au proiecte și activitate, însă costurile cresc, finanțarea rămâne scumpă, iar unele investiții publice sunt mai greu de anticipat”, spune Alexandru Atanasiu.
În același timp, dezvoltatorii privați își calibrează proiectele pe termen mai lung și își ajustează investițiile în funcție de perspectivele pieței pentru următorii doi-trei ani.
Volumul de lucrări nu mai este singurul criteriu
Pentru companiile din construcții, următoarea etapă va fi mai puțin despre găsirea proiectelor și mai mult despre capacitatea de a le executa profitabil.
Costul materialelor, dobânzile, termenele de plată, disponibilitatea forței de muncă și accesul la finanțare pot influența direct marjele și capacitatea firmelor de a susține lucrările.
În acest context, Colliers estimează că gestionarea costurilor și a riscurilor va deveni tot mai importantă pentru investitori și constructori.
Deocamdată, cifrele arată o piață în continuare puternică: lucrările au crescut cu aproximativ 12% în primele cinci luni, infrastructura și investițiile publice mențin ritmul, iar sectorul construcțiilor are una dintre cele mai mari ponderi în economia României.
Pentru restul anului, însă, întrebarea nu mai este dacă există de lucru pe șantiere, ci dacă România poate asigura banii necesari pentru ca proiectele să continue în același ritm.
Foto: https://www.magnific.com/
