Consulatul General al României din Sankt Petersburg și-a încetat oficial activitatea, iar ultimele imagini surprinse la sediul instituției arată că drapelele României și ale Uniunii Europene au fost coborâte, iar plăcuța cu numele consulatului a fost îndepărtată de pe clădire. Potrivit agenției ruse de presă TASS, personalul diplomatic român a părăsit vineri dimineață sediul consulatului, luând cu el bunurile din interior și eliberând complet imobilul.
Ce a rămas în fața fostului consulat
După plecarea angajaților, clădirea a rămas fără simbolurile oficiale ale statului român. Au fost coborâte atât steagurile României și ale Uniunii Europene, cât și placa amplasată pe prontispiciu, pe care era înscris numele instituției. În fața imobilului au rămas doar stâlpii care delimitau parcarea, aceștia purtând încă însemnele fostului Consulat General al României.
De ce a fost închis Consulatul României: „Este o măsură de reciprocitate”
Închiderea consulatului reprezintă o măsură adoptată de Federația Rusă la sfârșitul lunii iunie, când Moscova a anunțat că retrage dreptul de funcționare al reprezentanței diplomatice române din Sankt Petersburg. Tot atunci, autoritățile ruse l-au declarat persona non grata pe consulul general al României, explicând că decizia este un răspuns la măsurile luate anterior de București împotriva Consulatului General al Rusiei de la Constanța. Ministerul rus de Externe ,Serghei Lavrov a susținut că reacția vine după ce România a retras acordul pentru funcționarea consulatului rus din Constanța și a decis expulzarea șefului acestei reprezentanțe diplomatice.
Președintele Nicușor Dan a declarat că gestul Moscovei era unul previzibil și face parte din practica diplomatică internațională. Șeful statului a explicat că România a decis anterior închiderea Consulatului Rusiei din Constanța și expulzarea consulului rus după incidentul în care o dronă a lovit un bloc din Galați, iar doi cetățeni români au fost răniți. Potrivit președintelui, măsura adoptată de București a fost una proporțională cu gravitatea incidentului, iar reacția Rusiei reprezintă o reciprocitate diplomatică.
„În astfel de situații, reciprocitatea măsurilor este ceva obișnuit în relațiile diplomatice. Nu există o altă justificare din partea Rusiei și nici România nu intenționează să răspundă prin noi măsuri”, a transmis președintele.
