Președintele american Donald Trump a declarat joi că va decide în curând dacă va revoca statutul juridic temporar pentru aproximativ 240.000 de ucraineni care au fugit de conflictul cu Rusia, în urma unui raport Reuters potrivit căruia administrația sa intenționează să ia această măsură.
Trump cântărește revocarea statutului legal pentru 240.000 de ucraineni
O astfel de măsură ar reprezenta o răsturnare uimitoare a întâmpinării pe care ucrainenii au primit-o în timpul administrației președintelui Joe Biden și ar putea să îi pună pe o cale rapidă către deportare.
"Nu vrem să facem rău nimănui, cu siguranță nu vrem să le facem rău și mă gândesc la asta", a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval când a fost întrebat despre revocarea statutului ucrainenilor și deportarea lor. "Au fost unii oameni care cred că este potrivit, iar alții nu, iar eu voi lua decizia destul de curând".
Reducerea planificată a protecțiilor pentru ucraineni ar face parte dintr-un efort mai amplu al administrației Trump de a retrage statutul legal a peste 1,8 milioane de migranți cărora li s-a permis să intre în SUA în cadrul programelor temporare de eliberare condiționată din motive umanitare lansate în timpul administrației Biden, au declarat pentru Reuters un înalt oficial al administrației Trump și trei surse familiare cu această chestiune.
Toți cei patru au declarat că o acțiune de revocare a statutului ucrainenilor ar putea avea loc chiar în aprilie. Aceștia au declarat că planurile de revocare a statutului lor au început înainte ca Trump să se certe public cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski săptămâna trecută.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a revenit asupra raportului Reuters într-o postare pe X, afirmând că "nicio decizie nu a fost luată în acest moment". Purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, Tricia McLaughlin, a declarat miercuri că departamentul nu are niciun anunț nou. Agențiile guvernamentale ucrainene nu au răspuns la solicitările de comentarii.
Un ordin executiv al lui Trump emis la 20 ianuarie a cerut DHS să "pună capăt tuturor programelor categorice de eliberare condiționată".
Administrația intenționează să revoce eliberarea condiționată pentru aproximativ 530 000 de cubanezi, haitieni, nicaraguani și venezueleni chiar din această lună, au declarat oficialul Trump și una dintre sursele familiare cu această chestiune, care au solicitat anonimatul pentru a discuta deliberările interne. Planul de revocare a eliberării condiționate pentru aceste naționalități a fost raportat pentru prima dată de CBS News.
Migranții cărora li s-a retras statutul de liberat condiționat s-ar putea confrunta cu proceduri accelerate de deportare, potrivit unui e-mail intern al ICE văzut de Reuters.
Imigranții care trec ilegal frontiera pot fi incluși în procesul de expulzare rapidă, cunoscut sub numele de expulzare accelerată, timp de doi ani de la intrarea în țară. Dar pentru cei care au intrat prin porturi legale de intrare fără a fi "admiși" oficial în SUA ca și în cazul celor care beneficiază de eliberare condiționată nu există nicio limită de timp pentru îndepărtarea lor rapidă, se arată în e-mail.
Programele Biden au făcut parte dintr-un efort mai amplu de a crea căi legale temporare pentru a descuraja imigrația ilegală și a oferi ajutor umanitar.
Pe lângă cei 240.000 de ucraineni care fugeau de invazia rusă și cei 530.000 de cubanezi, haitieni, nicaraguani și venezueleni, aceste programe au acoperit peste 70.000 de afgani care fugeau de preluarea Afganistanului de către talibani.
Un alt 1 milion de migranți și-au programat ora de trecere la un punct de trecere legal a frontierei prin intermediul unei aplicații cunoscute sub numele de CBP One.
Alte mii de migranți au avut acces la programe mai mici inclusiv eliberarea condiționată pentru reîntregirea familiei pentru anumite persoane din America Latină și Caraibe.
În calitate de candidat, Trump s-a angajat să pună capăt programelor Biden afirmând că acestea au depășit limitele legii americane.
Luna trecută, administrația Trump a întrerupt procesarea cererilor legate de imigrație pentru persoanele care au intrat în SUA în cadrul anumitor programe de eliberare condiționată Biden plasând-o pe ucraineanca Liana Avetisian, pe soțul acesteia și pe fiica ei în vârstă de 14 ani într-o situație de așteptare. Avetisian, care a lucrat în domeniul imobiliar în Ucraina, acum montează ferestre în timp ce soțul ei lucrează în construcții.
Familia a fugit din Kiev în mai 2023, cumpărând în cele din urmă o casă în micul oraș DeWitt, Iowa. Permisele lor de eliberare condiționată și de muncă expiră în mai. Ei spun că au cheltuit aproximativ 4 000 de dolari în taxe de depunere pentru a-și reînnoi eliberarea condiționată și pentru a încerca să aplice pentru un alt program cunoscut sub numele de Statut de protecție temporară.
Avetisian a început să aibă dureri de cap pe măsură ce își face griji cu privire la situația lor, a spus ea.
"Nu știm ce să facem", a spus ea.
Liderii comunității ucrainene îi informează pe oameni cu privire la drepturile lor în cazul în care sunt abordați de ofițerii de imigrare și la opțiunile pe care le au pentru a rămâne în țară pe termen lung, a declarat Andrij Dobriansky, director de comunicare pentru Comitetul Congresului Ucrainean din America.
"Mulți dintre acești oameni nu au case la care să se întoarcă", a spus el. "Vorbim despre oameni ale căror orașe au fost complet demolate. Unde i-am trimite înapoi? În nimic."
BUN VENIT
Aliații americani din Afganistan care au intrat sub conducerea lui Biden au fost, de asemenea, implicați în represiunea lui Trump.
Rafi, un fost ofițer de informații afgan care a cerut să fie identificat doar cu prenumele pentru a-și proteja membrii familiei aflați încă în Afganistan, a intrat legal în SUA în ianuarie 2024 folosind aplicația mobilă CBP One la frontiera dintre SUA și Mexic. I s-a acordat un statut temporar de eliberare condiționată umanitară care i-a permis să locuiască și să lucreze în Statele Unite timp de doi ani.
La 13 februarie, la puțin peste un an de la acordarea acestui statut, el a fost reținut la o întâlnire de verificare la un birou ICE din Chantilly, Virginia. Statutul său a fost revocat.
În Afganistan, Rafi a fost instruit de ofițeri americani și a furnizat informații cu privire la "ținte de mare valoare", conform unei scrisori de recomandare din octombrie 2022.
"Ca urmare a eforturilor sale active împotriva inamicului, el se află în prezent într-un pericol extrem și are nevoie de asistență pentru a părăsi țara", a scris fostul ofițer CIA care l-a instruit.
Ofițerul l-a descris pe Rafi drept "cu adevărat unul dintre cei mai dedicați și harnici indivizi cu care am avut onoarea să servesc în Afganistan". Reuters a analizat scrisoarea, dar nu a reușit să ia legătura cu ofițerul.
În Statele Unite, Rafi a solicitat azil și a fost programat pentru o audiere în fața unui judecător de imigrări în aprilie.
La controlul ICE din februarie - una dintre condițiile pentru statutul său temporar - i s-a cerut să își scoată cureaua și șireturile, a spus el. El a știut imediat ce se întâmplă, a spus el, și totuși, a întrebat: "Mă arestați? Nu am încălcat nicio lege".
Rafi a spus că s-a simțit trădat.
"Când cineva stă umăr la umăr cu trupele americane și își pune viața în pericol…", a spus el într-un apel telefonic din detenție, cu vocea tremurându-i.
"Nu mă așteptam la acest comportament din partea lor. Nu mă așteptam la asta."
La 24 februarie, avocatul său a scris către ICE cerându-le să îi elibereze clientul, menționând că acesta nu are cazier judiciar, că nu prezintă risc de fugă și că are un caz de azil activ legat de activitatea sa de sprijinire a armatei americane în Afganistan.
James Mullan, directorul adjunct al biroului ICE din Washington, a răspuns că ICE refuză eliberarea sa.
"Prioritățile pe care le-ați menționat în e-mailul dvs. s-au încheiat la 20 ianuarie 2025", a scris Mullan, referindu-se la data inaugurării lui Trump.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
