Donald Trump a fost mereu obsedat de imagine. Dar nu doar de imaginea sa publică sau de estetica proprietăților pe care le deține, ci și de felul în care arată – la propriu – lumea.
De ani de zile, fostul președinte american s-a remarcat prin dorința neobișnuită de a redesena hărțile lumii și de a schimba denumirile unor regiuni, țări sau corpuri de apă. Motivele? Unele sunt geopolitice, altele economice, dar o parte din ele par să vină, pur și simplu, dintr-o viziune personală aproape artistică asupra planetei.
Obsesia pentru „redesenare” pornește din cariera de dezvoltator
Potrivit unei ample analize publicate de Politico, și citate de ProTV, dorința lui Trump de a rescrie geografia lumii nu a apărut odată cu intrarea în politică. Ea își are rădăcinile în cariera sa de dezvoltator imobiliar, acolo unde controlul asupra terenului și al denumirilor echivala cu autoritate și influență.
„Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a spus Trump într-o discuție cu premierul canadian Mark Carney. „Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiţi la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică.” În acea întâlnire, Trump a reiterat ideea că Canada ar trebui să devină al 51-lea stat american – un mesaj pe cât de provocator, pe atât de consistent cu viziunea sa expansionistă.
Hărțile – un instrument politic, economic și personal
Trump nu s-a ferit niciodată să folosească hărțile ca instrumente de putere și manipulare. În timpul președinției, el a afișat în Biroul Oval o hartă electorală marcată cu roșu comitat cu comitat, care ilustra dominanța republicană la nivel de teritoriu – ignorând însă faptul că cele mai multe regiuni „roșii” erau slab populate, iar el pierduse votul popular.
Mai mult, a fost implicat într-un episod celebru cunoscut sub numele de „SharpieGate”, când o hartă meteorologică oficială părea să fi fost modificată cu un marker pentru a susține o afirmație falsă privind traiectoria unui uragan. Episodul a declanșat o furtună mediatică și a arătat clar cât de personală este pentru Trump relația cu hărțile.
Când brandingul înlocuiește realitatea: Golful Americii și Golful Arabiei
Unul dintre cele mai controversate episoade a fost încercarea sa de a redenumi Golful Mexicului în „Golful Americii”. Propunerea a stârnit proteste la nivel diplomatic, iar președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a amenințat că va acționa în justiție Google dacă acceptă această modificare pe hărțile sale.
În Orientul Mijlociu, Trump a sugerat redenumirea Golfului Persic în „Golful Arabiei”, o mutare care a atras o reacție virulentă din partea Iranului. Ministrul iranian de externe a declarat că o astfel de schimbare ar fi un „pas lipsit de viziune” care „va atrage mânia tuturor iranienilor”.
Pentru Trump, schimbarea denumirii nu este doar un act simbolic, ci o formă de revendicare. A denumi, înseamnă a stăpâni. Sau, cel puțin, a da impresia că ai un drept asupra locului.
Canada, Groenlanda și Gaza – teritorii văzute ca „proprietăți”
Trump a avut o fascinație recurentă pentru Groenlanda, o insulă de dimensiuni impresionante, despre care a spus că „ar trebui să facă parte din Statele Unite”. În 2022, le declara jurnaliștilor Peter Baker și Susan Glasser că mărimea Groenlandei îl atrage și că este o piesă care „lipsește din puzzle”.
Aceeași logică s-a aplicat și în cazul Gazei, despre care a spus că este „proprietate la malul oceanului” și „un mare sit imobiliar”. A distribuit inclusiv pe Instagram un videoclip generat de inteligență artificială care prezenta o versiune fictivă a unei Gaze transformate în stațiune turistică, denumită „Trump Gaza”.
Pentru Trump, teritoriile nu sunt doar zone politice, ci posesiuni virtuale în care brandingul și imaginea primează.
Proiecția Mercator: cum mărimea distorsionată alimentează ambiția
O altă explicație posibilă pentru obsesia sa cu Groenlanda și Canada vine din cartografie. Ryan Weichelt, profesor la Universitatea din Wisconsin, explică faptul că proiecția Mercator – frecvent utilizată în hărțile moderne – mărește disproporționat regiunile situate la latitudini nordice. Astfel, Canada și Groenlanda par mult mai mari decât sunt în realitate.
Această iluzie cartografică poate hrăni, simbolic, dorința de a revendica și controla. „Dacă vrei să urmăreşti ceva, îl faci să pară mare”, spune Weichelt.
Dincolo de strategie: un „instinct artistic” cu implicații geopolitice
Comentariile lui Trump despre hărți nu sunt întotdeauna strategice. Uneori sunt impulsive, alteori țin de dorința de spectacol. Dar ele au consecințe reale. Redenumirile propuse de el au alimentat tensiuni diplomatice, au provocat reacții în presă și au destabilizat unele relații internaționale.
„Hărțile și politica s-au căsătorit din prima zi”, spune Karl Offen, profesor de geografie la Universitatea Syracuse. În viziunea lui Trump, harta nu este doar un instrument de orientare, ci o pânză pe care se proiectează ambiții, putere și branding personal.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
