Decizia de a promova energia regenerabila apartine politicienilor

In prezent, circa 6-7% din necesarul european de energie este produs din surse regenerabile. Totusi, acest procent variaza de la tara la tara, iar totalul este cu mult sub tinta stabilita in 2001, de 12% pana in 2010.

In acest context, tinta (obligatorie) decisa in primavara aceasta - de 20% pana in 2020, a fost o surpriza. Tinta a fost stabilita ca parte a obiectivului “202020” - 20% din energie regenerabila si reducerea cu 20% a nivelului de energie utilizat, comparativ cu nivelul din 1990, pana in 2020, pentru a obtine o reducere cu 20% a gazelor cu efect de sera fata de 1990.

Luptailegislativa. De atunci, sarcina de a transforma aceste obiective in proiecte de lege s-a dovedit extrem de dificila - ducand la amanarea proiectului pana in decembrie.

Unele state au obiectat ca folosirea tehnologiilor cu nivel scazut de carbon (nucleara, in principal) sau nivelul lor scazut de dezvoltare economica justifica o tinta mai putin ambitioasa. O solutie ar fi sa se ceara o crestere cu 13% a energiei regenerabile in toate statele membre, astfel incat Suedia ar trebui sa produca 42% din energia sa din surse regenerabile, iar Cipru - 14%. Exista un dezacord si in privinta mecanismelor ce ar trebui folosite. Acest lucru a dus la o dezbatere aprinsa intre tarifele “fixe”, prin care guvernul obliga furnizorii sa cumpere energie regenerabila la preturi stabilite, pentru a garanta veniturile producatorilor, si sistemul care folosette cote si certificate de schimb, care sa creeze o piata a permiselor pentru furnizarea de energie regenerabila. Acesta din urma permite extinderea mai rapida a energiei regenerabile, dar la costuri mult mai mari.

Dispute exista si asupra nivelului la care anumite domenii ar trebui sa contribuie la tinta de 20%. Consumul este concentrat in domenii ca incalzirea si transporturile. Este clar ca mai multe sectoare trebuie sa aiba o contributie semnificativa, pentru a se ajunge la procentul stabilit. Folosirea biomasei sau energiei solare in anumite tari, pentru incalzirea locuintelor si birourilor, este un pas inainte, dar este clar ca multe state nu sunt inca pregatite pentru acest lucru.

Diferente. Angajamentul pentru promovarea energiei regenerabile variaza de la tara la tara. Tarile care produc cea mai mare cantitate de energie regenerabila sunt, in general, acelea care au avantaje “naturale” majore, ca topografia si un sistem de rauri care au permis dezvoltarea de hidrocentrale mari si/sau folosirea biomasei pentru incalzire si productie de electricitate. Totusi, importante au fost si politicile pozitive. Tarile apropiate de media UE fie beneficiaza de resurse semnificative (hidro in Franta, geotermal in Italia), fie le-au dezvoltat prin actiuni guvernamentale. Spania este un exemplu in acest sens. A folosit un tarif fix pentru a creste gradul de folosire al energiei eoliene si s-a angajat sa extinda aceasta sursa, in ciuda mecanismelor costisitoare.

Exista si tari care nu pot sau nu vor sa sporeasca productia de energie regenerabila. In Marea Britanie, potentialul considerabil al acesteia este umbrit de faptul ca guvernul nu este dornic sa ofere subventii directe pentru producatori si consumatori (desi autoritatile din Scotia si Tara Galilor sunt mai deschise in aceasta privinta si au stabilit obiective ambitioase). In Olanda, guvernul a oferit sprijin verbal pentru energie regenerabila, dar nu si fondurile necesare.

Crestere. In ciuda tuturor dificultatilor intalnite in finalizarea legislatiei si atingerea tintei, nu este nicio indoiala ca sectorul european al energiei regenerabile creste rapid. Are 300.000 de angajati si o cifra de afaceri de circa 20 milioane de euro, permitand UE sa se declare lider in domeniu. Totusi, influenta nu este pe masura dimensiunii sale. Chiar daca puterea sectorului creste (mai ales in Germania), nu este atat de vizibil ca industria de energie clasica sau alte domenii de productie, domenii care sunt adesea sceptice fata de costurile si beneficiile energiei regenerabile. Nivelul subventiilor si alti factori care afecteaza amploarea sectorului vor depinde de sprijinul politic pe care il vor putea obtine.