Adrian Mitroi, secretar general CFA Romania
Trendul mondial de emancipare economica si financiara a impus fondurilor de capital, usor disponibile in economiile avansate, sa caute noi oportunitati. Acestea s-au gasit in tari cu mai putin capital economisit, dar cu posibilitati mai mari de crestere si de obtinere a profitului, de exemplu Romania. Puterea financiara a unei natiuni se masoara si prin rata de economisire a populatiei. Cu cat aceasta rata este mai mare, cu atat dobanda ar trebui sa fie mai scazuta, iar bancile vor putea finanta mai multe proiecte investitionale, preponderent afaceri, si mai putin achizitii de imobile. In plus, debitorii nu vor fi nevoiti sa isi asume risc valutar.
Chemarea de sirena a dobanzilor mai mici ar putea fi astfel ignorata. Riscul valutar apare atunci cand moneda in care trebuie sa rambursezi creditul se poate intari fata de cea in care castigi. La originea crizei a fost oferta de creditare, care a inceput sa se adreseze si segmentelor considerate in general mai riscante, respectiv persoanelor cu venituri mai mici, dar si mai incerte. Creditele imobiliare au fost asezonate cu cele de consum si de limite de card crescute, dar cu dobanzi mult mai mari. Astfel, aceste credite au ajuns mai riscante decat cele oferite uzual de banci, deci mai scumpe.
Criza financiara, inceputa cu cel putin un an inainte, s-a corelat daunator cu cea economica. Mai mult, pentru prima data in istoria economica recenta, fenomenul a cuprins mai toate natiunile lumii. Semnele bune ale stabilizarii financiare pot fi percepute ca un indicator al inviorarii economice asteptate.
