Eforturile opoziției de a permite fondului norvegian de 1,8 trilioane de dolari, cel mai mare din lume, să investească în mari companii de apărare par să se clatine, potrivit parlamentarilor implicați în proces.
Demersul de a permite fondului de investiții al Norvegiei să investească în companii de apărare eșuează
Fondul respectă normele etice stabilite de parlament, care îl împiedică să achiziționeze participații în companii precum Airbus, Boeing, BAE Systems și Lockheed Martin pe motiv că acestea produc componente pentru arme nucleare.
În ultimele luni, două partide de opoziție, conservatorii și Partidul Progresului, au solicitat legislatorilor să modifice orientările fondului în acest sens, într-un moment în care țările europene își sporesc investițiile militare.
Sprijinul pentru schimbare a venit și din partea șefului băncii centrale, care a declarat în februarie că Norvegia "trebuie să fie deschisă la posibilitatea ca ceea ce este considerat acceptabil din punct de vedere etic să se schimbe pe măsură ce lumea devine din nou marcată de reînarmare militară și de tensiuni tot mai mari între țări".
Conservatorii spun că nu mai este rezonabil să excludă companiile care produc echipamente esențiale pentru puterea de luptă a Norvegiei și a aliaților săi.
Fondul poate investi în societăți de apărare dacă acestea nu sunt implicate în producția de arme nucleare și, prin urmare, a investit în societăți precum Rheinmetall sau Leonardo. Însă orientările împiedică fondul să investească în mai multe companii importante din domeniul apărării.
Între timp, Progress prezintă un proiect de lege privat, care susține că este ipocrit din partea Oslo să interzică fondului său să cumpere acțiuni la Lockheed Martin achiziționând în același timp 52 de avioane de luptă F-35 de la contractorul american de apărare.
"Aceasta este pentru a pune capital la dispoziția industriei de apărare, care este deosebit de necesară acum", a declarat pentru Reuters unul dintre coautorii proiectului de lege, Hans Andreas Limi.
Aceștia ar avea nevoie de sprijinul altor partide pentru a răsturna voința guvernului laburist minoritar și a permite unuia dintre cei mai mari investitori din lume să aloce miliarde de dolari companiilor de apărare.
Acest lucru ar putea, la rândul său, să încurajeze alți investitori sceptici cu privire la industria de apărare să își reconsidere opiniile având în vedere că fondul a fost mult timp un lider în materie de investiții etice.
LIPSA DE SPRIJIN
Însă susținătorii schimbării par să se confrunte cu o luptă dificilă.
Printre cei care se opun schimbării se numără Ministerul Finanțelor, condus de nimeni altul decât fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, membru al Partidului Laburist.
"Credem că acum este prea devreme pentru o altă revizuire completă a orientărilor", a declarat pentru Reuters ministrul adjunct al finanțelor, Ellen Reitan. Ea a spus că trebuie să existe un consens larg în parlament și că revizuirile criteriilor etice ale fondului nu ar trebui să fie făcute ad hoc.
„În timp, ar putea fi oportună modificarea criteriilor din ghid. Astfel de modificări ar trebui efectuate pe baza unor evaluări cuprinzătoare și aprofundate, în care criteriile sunt analizate în context”, a afirmat ea.
Ca semn al opoziției sale, Ministerul Finanțelor nu a menționat o posibilă modificare în cartea sa albă privind fondul din aprilie. Documentul ar fi locul cel mai potrivit pentru a semnala problema dacă aceasta ar fi dezbătută și votată în parlament în următoarele săptămâni.
Un vot cheie ar putea veni din partea Partidului de Centru, dar și acesta pare să fie împotriva modificării propuse.
"Calmul în jurul fondului este important și este o garanție a perenității acestuia, așa că cred că este înțelept să procedăm cu mare atenție", a declarat pentru Reuters Trygve Slagsvold Vedum, liderul Partidului de Centru, care până în ianuarie a fost ministru de finanțe.
Alte partide, cum ar fi Verzii, sunt de acord.
"Este adevărat că ne aflăm într-o fază de înarmare militară masivă, pe care trebuie să o sprijinim", a declarat Rasmus Hansson, liderul parlamentar al Verzilor, pentru Reuters.
"Dar nu vedem niciun motiv pentru care să fie necesar ca fondul suveran norvegian să profite de pe urma acestei reînarmări".
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
