Europa nu are doar o problemă de productivitate. Are și o problemă de dimensiune. Prea puține companii europene reușesc să crească până la nivelul marilor grupuri americane, iar această diferență de scară explică o parte importantă din decalajul economic dintre cele două maluri ale Atlanticului.
O analiză a Băncii Centrale Europene arată că Uniunea Europeană ar putea reduce cu aproximativ o treime diferența de productivitate față de Statele Unite dacă ar avea o distribuție a companiilor mari și mici similară celei americane. Calculul este unul contrafactual: nu presupune că firmele europene ar deveni automat mai productive, ci doar că structura economiei s-ar apropia de cea din SUA.
Un decalaj de 20% față de SUA
În prezent, angajații din Uniunea Europeană generează, în medie, cu aproximativ 20% mai puțină producție pe oră decât angajații americani, potrivit studiilor academice citate de BCE. Diferența este cu atât mai relevantă cu cât în 1995 cele două economii erau mult mai apropiate din punct de vedere al productivității.
În ultimele trei decenii, Statele Unite au reușit să dezvolte un număr mare de companii capabile să opereze la scară globală, în special în tehnologie, servicii financiare și alte domenii cu productivitate ridicată. Europa are, la rândul ei, companii industriale puternice, dar întâmpină mai multe dificultăți atunci când acestea încearcă să se extindă rapid dincolo de granițele naționale.
BCE consideră că dimensiunea companiei contează direct pentru productivitate.
Cu cât firma este mai mare, cu atât productivitatea este mai ridicată
Datele analizate de banca centrală arată o diferență considerabilă între companiile europene în funcție de numărul de angajați.
Firmele cu cel puțin 250 de angajați generează, în medie, o valoare adăugată anuală de aproximativ 86.800 de euro pentru fiecare angajat. În cazul companiilor cu mai puțin de 10 salariați, valoarea este mai mică de jumătate.
Problema Europei este că o proporție mai mare a forței de muncă lucrează în companii mici și mijlocii decât în Statele Unite. Datele prezentate de BCE arată că 36% dintre angajații din UE lucrează în firme cu cel puțin 250 de angajați, față de 41% în SUA. În schimb, firmele cu 1-9 angajați concentrează 30% din ocuparea din UE, comparativ cu 21% în SUA.
Diferența pare modestă la prima vedere, dar la nivelul unei economii de dimensiunea Uniunii Europene efectul este semnificativ.
Europa creează firme, dar le este mai greu să le ducă la scară
BCE leagă problema dimensiunii și de fragmentarea pieței europene. O companie care vrea să se extindă în Uniunea Europeană se lovește încă de diferențe de legislație, fiscalitate, reglementare și proceduri administrative între state.
În loc să aibă o piață europeană cu reguli uniforme, o companie care se extinde trebuie adesea să opereze într-un sistem format din numeroase cadre juridice naționale.
Problema se vede și în finanțare. BCE arată că piața europeană de capital de risc este mult mai mică decât cea americană, iar diferența devine și mai mare în etapele târzii de dezvoltare ale companiilor, exact momentul în care firmele cu potențial de creștere au nevoie de capital pentru extindere.
Astfel apare un cerc dificil de rupt: piața fragmentată îngreunează extinderea, iar accesul mai slab la capital face și mai dificilă finanțarea acestei extinderi.
„EU Inc.”, încercarea de a crea o companie europeană
Una dintre soluțiile susținute în dezbaterea europeană este proiectul „EU Inc.”, care ar crea o formă juridică opțională la nivelul întregii Uniuni.
Ideea este ca o companie să poată fi înființată și să opereze transfrontalier pe baza unui singur set de reguli, în loc să fie nevoită să navigheze prin sisteme juridice diferite atunci când se extinde în alte state membre.
BCE consideră că un asemenea mecanism ar putea consolida piața unică și ar favoriza concurența, inovarea și creșterea productivității.
Modelul este inspirat parțial de experiența americană, inclusiv de rolul pe care îl are statul Delaware în înregistrarea și funcționarea companiilor americane. Diferența esențială este că „EU Inc.” ar încerca să creeze un cadru juridic european opțional într-o piață formată din 27 de sisteme naționale.
Miza nu este doar productivitatea, ci și companiile care pot deveni mari
Pentru BCE, problema Europei nu se rezumă la faptul că firmele existente trebuie să producă mai mult cu aceiași angajați. La fel de important este ca firmele care au modele de afaceri performante să poată crește rapid și să ajungă la dimensiunea la care investițiile în tehnologie, cercetare și dezvoltare și automatizare devin mai ușor de susținut.
BCE subliniază că firmele europene se confruntă cu obstacole mai mari la investiții decât cele americane, între care reglementarea, costurile ridicate ale energiei, lipsa personalului calificat și incertitudinea.
În același timp, investițiile europene în inovare și cercetare sunt mai puțin concentrate în sectoarele digitale și în inteligența artificială decât în SUA.
Europa are nevoie să-și lase companiile să crească
Mesajul BCE este, în esență, unul despre scară. Europa are o piață de peste 400 de milioane de oameni și o bază industrială puternică, dar nu transformă suficient de multe dintre aceste avantaje în companii de dimensiune globală.
Dacă structura companiilor europene ar semăna mai mult cu cea americană, o parte considerabilă din decalajul de productivitate ar putea fi eliminată chiar fără o schimbare a productivității fiecărei categorii de firme. Este unul dintre motivele pentru care integrarea pieței unice, accesul la capital și reducerea barierelor transfrontaliere au devenit teme centrale în strategia economică europeană.
