Uniunea Europeană vrea un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, iar problema este de unde vor veni banii. Liderii europeni caută noi surse de venit, în timp ce guvernele naționale încearcă să evite taxe care le-ar diminua propriile încasări.
Președintele Consiliului European, António Costa, spune că statele membre ar putea accepta mai ușor noi resurse pentru bugetul comunitar dacă acestea generează venituri cu adevărat noi, nu dacă transferă la Bruxelles bani care sunt deja colectați de guvernele naționale.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028–2034 un cadru financiar multianual de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalentul unei medii de 1,26% din venitul național brut al UE.
Bruxelles-ul vrea bani noi, guvernele vor să-și protejeze veniturile
În discuție se află un pachet de noi „resurse proprii” ale UE. Propunerea Comisiei include venituri provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, deșeurile electronice, accizele pe tutun și o contribuție pentru companiile mari. Potrivit estimărilor Comisiei, întregul pachet ar putea genera aproximativ 58,5 miliarde de euro pe an, în medie, în perioada noului buget. Bruxelles-ul propune să taxeze domenii din care statele membre încasează deja bani și asta deranjează. Un exemplu este tutunul. Produsele din tutun sunt deja taxate la nivel național, iar o nouă resursă europeană ar putea reduce, în anumite situații, veniturile colectate de guverne. În schimb, domenii mai noi, precum țigările electronice și produsele de tip vape, oferă Bruxelles-ului argumentul unor venituri suplimentare. „Dacă taxezi același lucru sau ceva diferit contează”, a explicat António Costa, potrivit informațiilor citate de Politico. Ideea sa este că o taxă aplicată unei baze fiscale noi ar avea mai multe șanse să fie acceptată de capitalele europene.
António Costa: „Trebuie să împărțim nefericirea”
Costa a purtat discuții în mai multe capitale europene pentru a încerca să găsească un compromis asupra viitorului bugetar al Uniunii. Mesajul său este unul cât se poate de pragmatic: dacă statele membre nu vor să contribuie mai mult direct la bugetul UE, atunci trebuie găsite alte surse de finanțare. „Trebuie să împărțim nefericirea. Este singura modalitate de a împărți și fericirea investițiilor europene”, a spus președintele Consiliului European. În spatele declarației se află una dintre marile dileme ale negocierilor: ce cheltuieli pot fi reduse fără ca statele membre să reacționeze și ce taxe pot fi introduse fără ca guvernele să piardă bani.
Apărarea, agricultura și competitivitatea, greu de atins
Reducerea cheltuielilor administrative este una dintre puținele zone asupra cărora există un acord mai larg. Numai că economiile obținute astfel sunt considerate insuficiente pentru a acoperi necesarul financiar al noului buget. În același timp, principalele priorități ale Uniunii au devenit tot mai costisitoare: apărare, competitivitate, agricultură, securitate, energie, cercetare și sprijin pentru regiuni. „Cine vrea să taie la apărare? Nimeni. Cine vrea să taie la competitivitate? Nimeni. Cine vrea să taie la agricultură? Nimeni”, a rezumat Costa dificultatea negocierilor.
Comisia Europeană a construit noul proiect bugetar tocmai în jurul acestor priorități, inclusiv printr-un Fond european pentru competitivitate și prin finanțări importante pentru cercetare și inovare.
Taxe pe companii, poluare, tutun și economia digitală
Pe masa negocierilor au ajuns mai multe variante. Printre cele mai controversate se află contribuția „Corporate Resource for Europe” (CORE), destinată companiilor mari, dar și mecanisme prin care o parte din veniturile asociate poluării ar urma să ajungă la bugetul UE.
Parlamentul European a susținut, de asemenea, ideea unor noi venituri provenite din domenii precum criptomonedele, jocurile de noroc online și marile companii digitale. Comisia estima că cele cinci noi resurse proprii propuse inițial ar putea aduce aproximativ 58,5 miliarde de euro anual, în medie, fără a transfera întreaga povară către contribuțiile naționale.
Negocierile sunt complicate și de faptul că noul buget trebuie adoptat la timp pentru a putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2028. Adoptarea cadrului financiar multianual necesită unanimitate în Consiliu, după acordul Parlamentului European, iar regulile privind resursele proprii presupun, de asemenea, aprobarea statelor membre prin procedurile lor naționale.
