“Semnalele din partea companiilor au indicat o încetinire a achiziţiei de noi proiecte, întârzieri la plată în cazul unor contracte existente şi chiar îngheţarea proiectelor semnate şi care urmau să fie demarate”, a declarat pentru Business Standard Valerica Dragomir, director executiv al ANIS, explicând scăderea din acest segment.
Exporturile româneşti de software se bazează majoritar pe segmentul de servicii (outsourcing) şi în proporţie mică, de aproximativ 10%, pe produse şi licenţe. Aici, mai optimist în declaraţii este Eugen Schwab-Chesaru, managing director pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de cercetare şi consultanţă strategică Pierre Audoin Consultants (PAC), care spune că exportul de servicii de dezvoltare software pentru pieţe externe nu a fost afectat major. “A existat, din informaţiile noastre, un recul de circa 10%, poate 15%, cauzat, mai degraba de o presiune pe preţuri şi o scădere a tarifelor la proiecte”, precizează Chesaru.
Părerile sunt împărţite însă şi în ceea ce priveşte evoluţia exporturilor de software până la finele anului. Astfel, conform jucătorilor din piaţă sunt şanse mari ca scăderea înregistrată în primul semestru să se menţină până la finele anului.
În acest caz, exporturile de software ar putea ajunge la valoarea de 287,5 milioane de euro, în condiţiile în care, anul trecut, potrivit estimărilor ANIS, valoarea acestora era de 575 milioane de euro. Pe de altă parte, “proiectele IT pe pieţele externe par să îşi recapete suflul şi, conform semnalelor pe care le avem din piaţă” - spun oficialii ANIS - “este posibil ca exporturile să se apropie de valoarea înregistrată anul trecut, crescându-şi ponderea în totalul cifrei de afaceri a sectorului”.
Structura exporturilor poate fi considerată însă ca un avantaj care ar putea ajuta companiile româneşti în perioada actuală, pentru că externalizarea - spune Valerica Dragomir - este o metodă de reducere a costurilor, aşa încât este probabil să fie în continuare folosită de clienţi. Potrivit unor estimări PAC, piaţa de externalizare, incluzând aici şi piaţa locală, în special a infrastructurii IT, ar putea creşte, în medie, cu peste 30% anul acesta comparativ cu 2008, un avans mai mare decât cel de anul trecut.
Firmele româneşti merg către ţările cu creştere organică
Companiile locale urmăresc pentru afaceri regiunile care încă prezintă loc de creştere. Astfel, ele îşi reorientează afacerile către Europa de Est şi Orientul Mijlociu, acestea devenind regiunile preferate, în contextul în care rata de creştere în economiile dezvoltate, ajunse la saturaţie, este din ce în ce mai mică. Zonele cu o evoluţie organică naturală prezintă un avantaj faţă de cele saturate, iar Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, încă atrag proiecte, mai spun jucătorii.
Firmele româneşti s-au orientat însă şi spre zone ca America de Nord şi Europa de Vest. Acum, “oarecum previzibil, urmând evoluţia crizei la nivel global, clienţii de pe piaţa nord-americană au fost primii care au renunţat la noi proiecte, urmaţi de cei vest europeni. Politicile anticriză în ţările respective au avut un cuvânt greu în evoluţia situaţiei - piaţa germană, spre exemplu, a fost, practic, blocată în primele luni ale anului”, mai spune reprezentantul ANIS.
Printre companiile româneşti cu afaceri importante pe pieţele externe se regăsesc TotalSoft, producător de soluţii software pentru afaceri, care preconizează pentru 2009 că aproximativ 35% dintre afaceri, estimate anul acesta la 21-22 milioane de euro, vor veni din afara României. Un alt jucător, Siveco România, cu afaceri în străinătate anul trecut de circa 32 milioane de euro, aproape jumătate din cifra de afaceri, spune că, deşi în ultimii trei ani ponderea proiectelor internaţionale a crescut semnificativ, anul acesta au înregistrat o accelerare a numărului proiectelor. În prezent, Siveco România are deja în derulare două proiecte importante pentru Comisia Europeană, cele mai importante proiecte de servicii IT de până acum, dezvoltate de o companie românească pentru Comisia Europeană.
Şi BitDefender este unul dintre jucătorii cu prezenţă însemnată pe pieţe externe. Astfel, 95% din cifra de afaceri este realizată în străinătate, soluţiile de securitate informatică constituind o piaţă care capătă tot mai multă importanţă, pe măsură ce companiile conştientizează necesitatea unui sistem de securitate bine pus la punct.
