România a alocat 60 de milioane de euro din fonduri structurale pentru dezvoltarea unui hub național de inteligență artificială și finanțează centre de excelență în domenii strategice precum AI și tehnologiile cuantice. În paralel, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că aceeași tehnologie care poate proteja rețelele și analiza amenințările poate fi folosită și pentru a genera atacuri informatice mai rapide și mai complexe.
Informațiile au fost prezentate miercuri, la un workshop dedicat inteligenței artificiale, organizat la Palatul Parlamentului.
60 de milioane de euro pentru hub-ul național de AI
Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), Andrei Alexandru, a declarat că România a finanțat în ultimii ani programe de cercetare în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor cuantice.
Una dintre principalele investiții este hub-ul național pentru inteligență artificială, finanțat cu aproximativ 60 de milioane de euro din fonduri structurale, prin politica de coeziune și Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare.
„Am investit în programe de cercetare. Am finanțat cercetarea în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor cuantice”, a declarat Andrei Alexandru.
România dezvoltă în paralel centre de excelență în tehnologii cuantice, finanțate din fonduri naționale. Un astfel de centru funcționează în cadrul Universității Politehnica.
300 de milioane de euro pentru 18 centre de excelență
Potrivit șefului ANC, competiția pentru centrele de excelență a avut un buget total de 300 de milioane de euro și a fost prezentată drept cea mai importantă competiție de acest tip lansată până acum în România.
Obiectivul programului este înființarea a 18 centre de excelență permanente.
Printre domeniile finanțate se află tehnologiile cuantice, inteligența artificială și cercetarea asociată securității, inclusiv securității naționale.
„Investind în știință și în cercetare, investim, de fapt, în viitorul nostru”, a afirmat Andrei Alexandru, subliniind rolul cercetării, inovării și transferului de cunoștințe în susținerea creșterii economice.
România caută parteneri și în Coreea de Sud
Directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, Adrian-Victor Vevera, a pus accentul pe cooperarea internațională în cercetare și inovare.
România are deja colaborări cu Japonia, state europene și alte țări, iar ICI și Autoritatea Națională pentru Cercetare sunt deschise unor noi proiecte împreună cu parteneri din Republica Coreea.
Cooperarea internațională este relevantă în special pentru domenii în care investițiile, infrastructura de cercetare și accesul la expertiză sunt esențiale pentru dezvoltarea unor tehnologii avansate.
Cyberint: aceeași AI poate apăra rețelele sau genera atacuri
Partea de securitate a discuției a venit din partea lui Anton-Mugurel Rog, șeful Centrului Național Cyberint.
Acesta a atras atenția că inteligența artificială nu mai este doar o tehnologie aflată în faza de dezvoltare, ci este deja utilizată atât pentru protejarea infrastructurilor informatice, cât și de actorii care încearcă să le compromită.
„Aceeași tehnologie care ne permite să detectăm amenințările în timp real le permite adversarilor noștri să le genereze cu o viteză și la o scară fără precedent”, a afirmat Rog.
Problema este cu atât mai importantă cu cât instrumentele AI pot reduce barierele tehnice pentru persoane sau grupuri care nu dispun de competențe informatice avansate. Astfel, un atacator cu resurse limitate poate avea acces la instrumente capabile să automatizeze anumite operațiuni și să crească viteza cu care sunt pregătite sau executate atacurile.
De la chatbot la sisteme care pot acționa singure
Șeful Cyberint a atras atenția și asupra unei schimbări de paradigmă: trecerea de la sisteme care răspund la instrucțiuni la sisteme capabile să planifice, să raționeze și să execute acțiuni cu un nivel redus de intervenție umană.
Aceste sisteme pot fi conectate la baze de date, servicii externe și infrastructuri critice. Potențialul este important pentru eficientizarea unor activități, însă crește și suprafața de risc.
„Acestea promit câștiguri considerabile de eficiență, dar schimbă și natura riscurilor pe care trebuie să le gestionăm”, a explicat Anton-Mugurel Rog.
Foto: https://www.magnific.com/
