Agricultura și industria agroalimentară trebuie să devină priorități ale strategiei economice a României pentru perioada 2028–2034, susține Clubul Fermierilor Români (CFRO). Organizația cere investiții pe termen lung în irigații și managementul apei, dezvoltarea procesării și instrumente mai eficiente pentru gestionarea riscurilor, argumentând că România pierde valoare adăugată și ajunge să plătească anual pentru efectele unor probleme care ar putea fi prevenite.
Solicitările au fost prezentate joi, la conferința de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028–2034, elaborat de Confederația Patronală Concordia. Documentul propune 10 direcții pentru creșterea competitivității economiei românești.
Fermierii cer un Pact Național pentru Competitivitate
Clubul Fermierilor Români propune includerea agriculturii și a lanțului valoric agroalimentar într-un Pact Național pentru Competitivitate, alături de industrie și servicii.
Organizația consideră că România trebuie să treacă de la finanțarea unor proiecte punctuale prin fonduri europene la construirea unor industrii și lanțuri valorice capabile să genereze competitivitate pe termen lung.
„Nu avem predictibilitate, nu avem o bază și o direcție clar asumată transpartinic care să ducă agricultura unde îi este locul, și anume să asigure siguranța alimentară și bunăstarea României și a Europei”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
România plătește pentru secetă în loc să prevină pierderile
Una dintre principalele probleme ridicate de organizație este modul în care sunt gestionate riscurile agricole.
Alexander Degianski susține că statul alocă anual bani pentru compensarea pierderilor provocate de secetă, în loc să direcționeze mai multe resurse către infrastructura care ar putea reduce aceste pierderi.
„Agricultura, spre deosebire de alte sectoare, necesită o gestionare a riscurilor foarte profesională. În momentul actual nu facem decât să acționăm pompieristic”, a afirmat acesta.
În opinia organizației, investițiile ar trebui concentrate în special pe infrastructura de irigații și pe sisteme de stocare și gestionare a apei. CFRO indică drept exemple Spania, Italia și Israel.
Costurile fermierilor au explodat, cerealele s-au scumpit mult mai puțin
Presiunea asupra fermelor este amplificată și de evoluția costurilor.
Potrivit datelor prezentate de Clubul Fermierilor Români, costurile cu salariile, inputurile și motorina au crescut cu aproximativ 300% față de 2007. În același interval, prețurile de vânzare ale cerealelor au crescut cu cel mult 15%.
Diferența dintre cele două evoluții pune presiune pe marjele producătorilor agricoli și, implicit, pe capacitatea fermelor de a investi în tehnologii, irigații sau alte măsuri de reducere a riscurilor.
Două treimi din cereale pleacă la export
O altă vulnerabilitate a agriculturii românești este capacitatea redusă de procesare.
Aproximativ două treimi din cerealele produse în România ajung la export, potrivit CFRO. Organizația consideră că dezvoltarea capacităților de procesare ar permite păstrarea unei părți mai mari din valoarea adăugată în economia locală.
Problema nu este, așadar, doar cât produce agricultura românească, ci și ce se întâmplă cu producția după recoltare. Exportul materiei prime limitează valoarea economică rămasă în România, în timp ce procesarea poate crea activitate industrială suplimentară și poate extinde lanțul valoric agroalimentar.
Fermierii români concurează cu producători din afara UE
CFRO atrage atenția și asupra condițiilor diferite de concurență de pe piața internațională.
Fermierii europeni trebuie să respecte reguli privind protecția mediului, legislația muncii și calitatea producției, în timp ce acordurile comerciale îi pun în competiție cu producători din afara Uniunii Europene, inclusiv din Mercosur și Ucraina.
În acest context, organizația susține că politica agricolă trebuie privită și prin prisma competitivității, nu doar a finanțării fermelor.
Bani publici și capital privat pentru proiecte mature
Clubul Fermierilor Români susține și câteva dintre direcțiile propuse în Manifestul Concordia.
Printre acestea se află stabilirea unor priorități economice pe termen lung, care să nu fie schimbate de la un ciclu electoral la altul, precum și constituirea până la sfârșitul lui 2027 a unei bănci naționale de proiecte mature.
Organizația susține și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare mixtă, prin care capitalul privat să fie atras alături de fondurile publice.
Pentru agricultură, astfel de mecanisme ar putea fi utilizate pentru proiecte de irigații, infrastructură de apă, procesare și alte investiții care depășesc capacitatea de finanțare a fermelor individuale.
Agricultura, în centrul strategiei pentru 2028–2034
Clubul Fermierilor Români spune că va contribui la pregătirea perioadei 2028–2034 cu date și propuneri privind sectorul agricol.
Organizația reprezintă peste 1.400 de companii agricole, care exploatează împreună aproximativ 1,6 milioane de hectare, și este membră a Confederației Patronale Concordia.
Mesajul transmis de fermieri este că agricultura nu ar trebui tratată separat de strategia industrială și economică a României. Irigațiile, apa, procesarea și gestionarea riscurilor sunt prezentate ca investiții care pot transforma agricultura dintr-un sector dependent de intervenții după apariția crizelor într-o componentă mai stabilă a economiei românești.
