Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze mult mai puțin umplute decât în anii anteriori, iar prețurile ridicate și incertitudinile legate de aprovizionarea cu gaze lichefiate complică pregătirile pentru iarnă. România se află însă într-o poziție mai bună decât media europeană: depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 76%, față de 68% la nivelul Uniunii Europene, iar autoritățile spun că ținta de 80% pentru 1 octombrie poate fi atinsă.
Problema nu este, deocamdată, perspectiva unei lipse de gaze în România, ci combinația dintre nivelul stocurilor europene, prețurile ridicate și riscurile geopolitice care pot menține presiunea pe piață în lunile următoare.
România este peste media Europei
Potrivit Ministerului Energiei, depozitele României conțin în prezent aproximativ 2,43 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă un grad de umplere de 76,26%.
Nivelul este peste media Uniunii Europene, de aproximativ 68,26%. Operatorii care au obligații de constituire a stocurilor au transmis autorităților că sunt în grafic pentru atingerea țintei de 80% până la 1 octombrie.
România are și un avantaj pe care multe alte state europene nu îl au în aceeași măsură: producția internă de gaze. Ministerul Energiei subliniază că România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar situația ar urma să se consolideze odată cu intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, programată pentru 2027.
Prin urmare, problema europeană a stocurilor nu se transferă automat în aceeași proporție asupra României.
Europa intră în iarnă cu rezerve mai mici
La nivel european, situația este mai complicată.
Depozitele de gaze ale UE sunt în jurul nivelului de 68–69%, sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de aproximativ 85%. Germania și Țările de Jos, care dețin împreună aproximativ 35% din capacitatea de stocare a Uniunii, se numără printre țările care au avut dificultăți în refacerea rezervelor.
Prețurile ridicate au făcut ca unele companii să fie mai puțin dispuse să cumpere gaze pentru depozitare. În același timp, perturbările de pe piața mondială a LNG, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al problemelor de transport prin Strâmtoarea Hormuz, au complicat suplimentar aprovizionarea Europei.
Comisia Europeană consideră însă că nu există în acest moment un risc imediat pentru securitatea aprovizionării cu gaze. Bruxelles-ul arată că Europa este mai bine pregătită decât în criza din 2021–2022, datorită diversificării surselor, capacității mai mari de import LNG și reducerii consumului de gaze.
Gazul s-a scumpit puternic
Riscul pentru consumatori și economie vine în primul rând din preț.
Prețul de referință al gazelor europene a ajuns în jurul valorii de 81 de euro/MWh, cu aproximativ 150% peste nivelul de acum un an, potrivit datelor citate în analiza de piață. Morgan Stanley estimează că, în funcție de evoluția vremii, prețul ar putea urca spre 100 de euro/MWh.
Și celelalte produse energetice sunt mult mai scumpe. Petrolul a trecut de 100 de dolari pe baril, iar prețurile carburanților și ale combustibilului pentru aviație au crescut puternic în Europa.
Pentru România, o parte din presiunea asupra prețului gazului poate fi amortizată de producția internă și de nivelul stocurilor. Totuși, piața europeană rămâne importantă pentru formarea prețurilor, iar România nu este izolată de evoluțiile de pe continent.
Cât de greu poate fi dacă iarna este rece?
Scenariul problematic ar apărea dacă rezervele mai reduse s-ar combina cu temperaturi scăzute și cu menținerea perturbărilor de pe piața LNG.
Într-o asemenea situație, Europa ar trebui să scoată mai rapid gaz din depozite și să concureze pentru încărcături LNG cu cumpărătorii asiatici. Reuters avertizează că nivelul redus al stocurilor și incertitudinile geopolitice pot menține piața globală a gazelor sub presiune în această iarnă.
Pe de altă parte, există și scenarii mai favorabile. Prognozele meteorologice discutate de analiști indică posibilitatea unei ierni relativ blânde, iar un episod de El Niño puternic ar putea aduce condiții mai favorabile producției eoliene în anumite regiuni europene și, implicit, un consum mai mic de gaze pentru producția de electricitate.
Gazul devine o problemă pentru BCE
Prețul gazelor nu mai este doar o problemă energetică. Poate deveni și una monetară.
Banca Centrală Europeană urmărește cu atenție creșterea prețurilor la gaze și electricitate, deoarece aceste scumpiri se pot transmite în economie și pot menține inflația ridicată.
Peter Kazimir, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat că atenția sa s-a mutat tot mai mult către prețurile gazelor și electricității. BCE a avertizat că prețurile energiei aflate peste scenariile sale pot menține presiunile inflaționiste.
O eventuală prelungire a șocului energetic ar afecta în primul rând industriile mari consumatoare de energie, dar și transportul, industria chimică, sectorul auto și producătorii de materiale de construcții.
România intră în iarnă cu o plasă de siguranță mai bună
Pentru România, datele disponibile nu indică în acest moment o criză iminentă de aprovizionare cu gaze.
Depozitele sunt peste media europeană, producția internă oferă o sursă importantă de securitate, iar autoritățile spun că sunt în grafic pentru atingerea pragului de 80% până la 1 octombrie.
Riscul care rămâne este însă cel al prețului. România poate avea suficient gaz în depozite și, în același timp, să fie afectată de o piață europeană tensionată și de prețuri ridicate.
Prin urmare, întrebarea pentru iarna 2026–2027 nu este, în acest moment, dacă România va rămâne fără gaze. Mai important este cât va costa gazul într-o Europă care intră în sezonul rece cu rezerve sub nivelurile obișnuite și cu piața LNG expusă în continuare riscurilor geopolitice.
