Parchetul European investighează în România fraude estimate la aproximativ 6 miliarde de euro, potrivit procurorului european Cătălin Borcoman. România concentrează aproximativ 10% din numărul dosarelor investigate de EPPO, iar printre cele mai importante domenii se află proiectele finanțate prin PNRR, dezvoltarea regională și rurală, agricultura și fraudele cu TVA.
Într-un interviu acordat Libertatea, Borcoman spune că valoarea prejudiciilor investigate în România este foarte mare, chiar dacă ponderea țării în numărul total de dosare nu se reflectă neapărat în aceeași proporție în valoarea prejudiciilor. La nivel european, EPPO investighează mii de cauze privind fraude care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Dosare cu fraude de milioane de euro
Potrivit procurorului european, în România există dosare privind fraude cu TVA în care prejudiciile depășesc 10 milioane de euro. El nu a oferit însă detalii despre cauzele aflate în desfășurare, pentru a nu afecta anchetele.
Borcoman a indicat în schimb două dosare aflate în atenția EPPO: unul privind recoltarea stufului din Delta Dunării și altul referitor la achiziția de microbuze școlare din fonduri europene.
În cazul stufului, ancheta este deocamdată in rem, ceea ce înseamnă că sunt investigate faptele, fără ca urmărirea penală să fie îndreptată împotriva unei persoane anume. În dosarul microbuzelor au fost făcute mai multe investigații, inclusiv percheziții, însă procurorul spune că în acest moment nu există suspecți.
PNRR: cele mai multe dosare, în dezvoltare și agricultură
O parte importantă a investigațiilor românești vizează banii alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Cătălin Borcoman afirmă că „grosul dosarelor investigate” în România privind posibile fraude cu fonduri PNRR se află în zona dezvoltării regionale și urbane și în cea a dezvoltării rurale.
Anchetatorii verifică, de asemenea, proiecte din agricultură. Sunt vizate atât subvenții, cât și proiecte de modernizare a activităților agricole, inclusiv sisteme de irigații și achiziții de utilaje.
EPPO verifică și achiziții militare
Investigațiile Parchetului European se extind și în zona achizițiilor militare finanțate din fonduri europene.
Borcoman spune că procurorii au început să verifice astfel de achiziții realizate de unele state membre, inclusiv România. În această etapă, anchetele sunt in rem, ceea ce înseamnă că sunt cercetate posibile fapte, fără ca procurorii să fi indicat persoane suspecte.
Este un domeniu sensibil, în condițiile în care statele europene alocă tot mai multe resurse pentru apărare, iar o parte dintre investiții pot beneficia de finanțare europeană.
Portul Constanța și informațiile despre rețele chineze
Una dintre cele mai sensibile declarații ale procurorului european vizează Portul Constanța.
Borcoman afirmă că EPPO deține informații provenite dintr-o anchetă amplă privind activitatea unor rețele de criminalitate organizată asociate mafiei chineze în portul Salonic, iar unele dintre aceste informații indică posibile componente infracționale și în România.
Potrivit acestuia, EPPO nu a primit însă până acum o sesizare concretă din partea autorităților române privind Portul Constanța. Procurorul spune că există informații potrivit cărora ar putea exista componente ale unor astfel de rețele și în acest port, iar EPPO a deschis dosare in rem pe baza informațiilor obținute din alte anchete.
Borcoman precizează că investigațiile ar putea viza fraude vamale, fraude transfrontaliere cu TVA și spălarea banilor proveniți din asemenea infracțiuni, în cazul în care sunt întrunite și elementele unui grup infracțional organizat.
Procurorul spune că EPPO are nevoie de sesizări și de cooperarea autorităților române pentru a putea desfășura investigații efective în port.
Probleme în instanțele din România
O altă problemă semnalată de procurorul european este durata foarte mare a unor procese privind fraudele cu fonduri europene.
Borcoman afirmă că au existat dosare în care hotărârile instanțelor nu au fost motivate timp de mai multe luni sau chiar un an și situații în care măsurile asigurătorii nu au fost analizate la timp.
El vorbește și despre cazuri în care schimbarea instanței sau disputele privind competența au dus la anularea unor acte și la reluarea unor proceduri după ani de anchetă.
Într-un caz menționat de procuror, după patru ani de procedură în camera preliminară, dosarul ar fi ajuns practic din nou la început, după mai multe schimbări privind competența și anularea unor acte procedurale.
EPPO reclamă și probleme legate de polițiștii DGA
Borcoman critică și situațiile în care instanțele românești au anulat acte întocmite de lucrători ai Poliției Judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție în dosare EPPO.
Parchetul European a susținut că astfel de decizii pot afecta investigațiile privind fraudele care prejudiciază bugetul Uniunii. În mai 2026, EPPO a anunțat public că a sesizat Comisia Europeană cu privire la problemele juridice generate de anularea unor astfel de probe.
Potrivit datelor prezentate de HotNews, la acel moment instanțele românești excluseseră probe în șase dosare trimise în judecată de EPPO, iar alte cauze se aflau în procedura de cameră preliminară.
O miză de 6 miliarde de euro
Dimensiunea financiară a anchetelor arată miza pe care o are România în protejarea fondurilor europene.
Cele aproximativ 6 miliarde de euro reprezintă valoarea prejudiciilor investigate în cauzele EPPO care vizează România, nu o sumă stabilită definitiv ca prejudiciu și nici bani despre care instanțele au stabilit că au fost furați.
În spatele acestei cifre se află sute de dosare, de la fraude cu TVA și subvenții agricole până la proiecte de dezvoltare regională, PNRR, achiziții de echipamente și posibile fraude transfrontaliere.
