Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră poate schimba semnificativ dinamica pieței gazelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv prin apariția unor volume disponibile pentru export. România urmează să intre într-o nouă etapă a pieței regionale de gaze, odată cu începerea producției offshore.
Avertismentul vine de la Dennis Hesseling, șeful Diviziei Piețe de Gaze, Cărbune și Energie din cadrul Agenției Internaționale a Energiei, care a vorbit miercuri, la București, despre rolul pe care îl poate avea România în noua configurație energetică a regiunii.
„Proiectul Neptun Deep va schimba dinamica regională, întrucât va pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze din producția internă, inclusiv pentru export. Acest lucru va afecta, desigur, întregul echilibru regional al gazelor”, a declarat Hesseling la Eurogas Annual Regional Conference 2026, organizat de Eurogas în colaborare cu Federația Patronală a Energiei (FPE).
România intră într-o nouă poziție pe piața regională
Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, care dețin câte 50% din proiect. Prima producție este estimată în prezent pentru prima jumătate a anului 2027, iar producția la platou ar urma să ajungă la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an.
Proiectul are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar investiția pentru dezvoltare este de circa 4 miliarde de euro. La capacitatea de platou, producția este estimată să fie menținută timp de aproape un deceniu.
Tocmai această cantitate suplimentară poate schimba raporturile de pe piața regională. O parte din gaz va acoperi consumul intern al României, însă volumele disponibile pot permite și exporturi către statele din Europa Centrală și de Est.
Regiunea a pierdut gazul rusesc și a primit gaz dinspre vest
Hesseling a explicat că Europa Centrală și de Est a trecut printr-o schimbare majoră după reducerea livrărilor de gaze rusești prin conducte.
În perioada 2022-2023, aprovizionarea directă a regiunii a scăzut semnificativ. Golul nu a fost acoperit în principal printr-un nou flux direct de gaze către Europa Centrală și de Est, ci prin redirecționarea unor cantități dinspre vestul continentului.
Europa de Vest dispune de mai multe terminale și facilități pentru importul de gaze, precum și de infrastructură comercială și de transport deja dezvoltată. O parte dintre aceste volume au fost ulterior direcționate către piețele din centrul și estul Europei.
Un alt element important este Baltic Pipe, conducta care transportă gaze norvegiene către Polonia prin Danemarca. Potrivit reprezentantului AIE, aceasta a avut un rol esențial în securizarea aprovizionării regiunii.
Cererea de gaze ar putea crește în Europa Centrală și de Est
Deși consumul de gaze din regiune este în continuare mult sub nivelul de dinaintea crizei energetice, AIE vede o diferență importantă față de alte zone ale Europei.
În timp ce pentru mai multe regiuni europene este anticipată o scădere structurală a cererii de gaze, pentru Europa Centrală și de Est există perspectiva unei creșteri.
Unul dintre motive este posibilitatea înlocuirii treptate a cărbunelui cu gazul natural în producția de energie.
Această evoluție poate crea o piață suplimentară pentru gazele produse în România, într-un moment în care regiunea încearcă să-și reducă dependența de Rusia și să-și diversifice sursele de aprovizionare.
GNL-ul rămâne o piesă importantă
Neptun Deep nu este însă singura soluție pentru securitatea energetică a regiunii.
Potrivit lui Hesseling, renunțarea la gazele rusești transportate prin conducte presupune și volume suplimentare de gaz natural lichefiat. Europa Centrală și de Est nu are un istoric la fel de consistent în contractarea GNL precum alte regiuni europene, însă activitatea a început să se intensifice din 2025.
Gazele lichefiate pot ajunge în regiune prin infrastructura din Croația, Grecia sau Polonia. Nu toate aceste rute sunt la fel de directe sau ieftine, însă reprezintă alternative importante într-un sistem energetic în care dispariția gazului rusesc trebuie compensată.
În acest nou peisaj, România ar putea avea un avantaj suplimentar: spre deosebire de statele care trebuie să importe toate volumele suplimentare, va avea acces la o producție internă semnificativă.
Miza depășește România
Importanța Neptun Deep nu se rezumă, astfel, la cantitatea de gaze extrasă din Marea Neagră.
Proiectul poate schimba direcția fluxurilor comerciale din regiune. România ar putea trece de la statutul de piață care trebuie să-și securizeze aprovizionarea la cel de producător capabil să contribuie la alimentarea altor piețe.
Pentru Europa Centrală și de Est, apariția unei surse importante de gaze în România înseamnă încă o alternativă într-o regiune care încearcă să-și reconstruiască securitatea energetică după reducerea drastică a livrărilor rusești.
Iar pentru piața europeană, Neptun Deep apare într-un moment în care infrastructura, rutele de import, producția internă și contractele de GNL sunt redesenate simultan.
România nu va putea înlocui singură toate volumele pierdute din Rusia, dar cele aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an estimate la platou sunt suficient de importante pentru ca proiectul să conteze nu doar în bilanțul energetic național, ci și în ecuația regională.
