Ultimele miscari ale magnatului jocurilor de noroc Sheldon Adelson seamana cu cele de la Cirque du Soleil, reprezentatii gazduite deseori in cazinourile sale. Anterior crizei financiare, CEO-ul Las Vegas Sands Corp. tintea foarte sus, extinzandu-se agresiv in Asia. Acum, odata cu prabusirea cheltuielilor consumatorilor, ceea ce parea candva stiinta a devenit un pariu nefericit. Luna trecuta, Adelson si sotia sa au injectat 475 milioane de dolari din propriii bani in Sands, pentru a intruni necesitatile de capital stipulate in creditele luate pentru dezvoltarea cazinoului din Macao. Averea lui Adelson s-a micsorat anul trecut cu o cifra estimata la 16,6 miliarde de dolari, in vreme ce pretul unei actiuni Sands s-a prabusit de la un varf de aproape 150 de dolari la mai putin de sase dolari. Falimentul a devenit un risc real.
INSOLVENTA EXISTENTIALA. Adelson nu e singurul mogul ce risca sa se prabuseasca. Alimentata, din 2000 incoace, de expasiunea nesabuita a creditelor, criza financiara cu centrul in Statele Unite se muta de la banci, firme de brokeraj si fonduri de risc catre economia reala, iar problemele corporatiilor cresc teribil. Afacerile ce au favorizat imprumuturile (leverage) din anii creditelor ultraieftine se confrunta cu problemele rambursarii – uneori exacerbate de managementul de risc deficitar – ce ar putea insemna sfarsitul. Lista include titani ca Ford si General Motors in America, Deutsche Bank si Telecom Italia, in Europa, si Citic Pacific Ltd., listata la bursa din Hong Kong, care a declarat recent o pierdere de doua miliarde de dolari, in urma unor operatiuni valutare de risc dubioase. Numitorul comun e datoria, pe care un studiu recent al Westhall Capital din Londra o numeste „noua arma de dis trugere in masa“. Studiul avertizeaza: „Pe masura ce criza creditelor se revarsa in economia reala, un val de falimente corporate par din ce in ce mai probabile“.
Suferinta se raspandeste in toate zonele geografice si in toate sectoarele. Analizand datele Bloomberg, Westhall a calculat ca, la nivel mondial, doua treimi din cele mai mari corporatii listate au acum situatii financiare negative, adica operatiunile lor genereaza in prezent mai putin capital de lucru decat e nevoie pentru a le conduce. Cand imprumuturile erau ieftine si extinderea era prioritatea numarul unu, aceasta situatie nu era vazuta ca o potentiala problema. Astazi reprezinta o problema existentiala, in special pentru companiile care trebuie sa-si refinanteze in curand o parte semnificativa a datoriei. Raportul, intitulat „Cel bun, cel rau si cel mort?“, identifica o lista de marci foarte cunoscute (inclusiv producatori auto ca GM, Ford, Peugeot, Renault, BMW si Hyundai) care se confrunta cu probleme semnificative in ceea ce priveste rambursarea datoriilor. La fel ca in cazul bancilor, indoielile legate de veniturile nete ale companiilor in pericol s-au intensificat, pentru a deveni „in primul rand o problema de solventa“, spune Keith Woolock de la Westhall. „Suntem ingrijorati ca aceasta situatie s-ar putea raspandi“.
PILONI IN PICAJ. O categorie de griji: companiile dependente de cheltuieli discretionare. Asta pentru ca facturile din retail, turism si divertisment au scazut drastic in tarile dezvoltate industrial si acelasi lucru se intampla chiar si in pietele emergente. Fie ca e vorba de un cappuccino de patru dolari, un nou telefon mobil sau o poseta la moda, consumatorii nu mai platesc pentru ele la fel cum fa ceau in urma cu cateva luni. Lantul american de gogoserii Krispy Kreme, spre exemplu, si-a inchis brusc majoritatea magazinelor din Hong Kong, luna trecuta, din cauza cererii slabe pentru produsele sale. In alte parti din Asia, gigantii rivali din domeniul electronicelor, Samsung si Sony, au anuntat recent castiguri mult mai scazute si si-au redus previziunile de crestere pentru 2009, pe fondul scaderii cererii pentru semiconductorii, MP3 playerele si televizoarele lor cu ecran plat. Richard Reid, analist la Citibank, crede ca lovitura e mai dura in special in cazul marcilor high-end si al retailerilor, odata ce Wal-Mart si semenii sai beneficiaza de schimbarea de orientare, catre vanatoarea de chilipiruri. „Familiile par foarte grabite acum sa se adreseze celor care fac cele mai mari reduceri, renunta la mesele in oras si, desigur, folosesc Internetul pentru a compara preturile“, spune el.
De asemenea, exista dovezi ingrijoratoare ce sugereaza prabusiri similare ale consumului in pietele emergente. Desi in ultima vreme au fost paradisuri ale hipercresterii, tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) au suferit anul acesta colapsuri ale pietelor de capital mult mai grave decat cele de pe Wall Street, care indica probleme pentru industriile globale cheie. Ganditi-va la cei doi piloni ai modernitatii: producatorii auto si companiile aeronautice. Ambele sufera de o supracapacitate de productie extrema si de scaderea cererii la nivel global, fapt exacerbat recent de incetinirea economica din Asia. Vanzarile auto din China, in prezent a doua mare piata auto mondiala, dupa SUA, au cazut doua luni la rand si, dupa o estimare credibila, productia combinata a industriei se afla acum la un jalnic 65% din capacitate. Lucrurile nu stau mai bine nici pe pistele de decolare. Air China si China Eastern (cel mai mare, respectiv al treilea transportator al tarii) au afisat, saptamana trecuta, o pierdere combinata pentru al treilea trimestru de 605 milioane de dolari, din cauza scaderii cererii pasagerilor si a costurilor mari pentru combustibili.
PERICOLUL EST-EUROPEAN. Asa cum o arata si saga Jet Airways din India, turbulentele bruste pot provoca traumatisme. Odata simbol al povestii „India stralucitoare“, compania a pierdut 82 mil. dolari in al doilea trimestru al anului – de atunci se chinuieste sa-si asigure imprumuturi suplimentare, sa plateasca factura de 567 mil. dolari pe care o datoreaza rafinariilor statului si sa taie din costuri. Nu mai tarziu de jumatatea anului, Jet se extindea – numai in 2008 a adaugat 11 rute majore si opt avioane de multe milioane de dolari. Acum, cand actiunile sale au scazut cu aproape 90%, de la 1.048,80 la 131,10 rupii si un grad de indatorare de 1.000%, compania este acum pe respiratie artificiala.
Caderea Jet Airways subliniaza faptul ca investitorii straini au retras circa 275 mld. dolari de pe piata indiana de capital in acest an. Iar aceasta scurgere – rezultatul bancilor straine incarcate de datorii si al fondurilor de risc ce si-au vandut bunurile, cuprinse de panica de a aduna lichiditati – a facut, de asemenea, ca rupia sa se deprecieze la cel mai scazut nivel, provocand majorarea costurilor la carburanti si la alte bunuri de import catre India, si au adaugat si mai multa presiune.
Privind catre viitor, strategii nu pot ca dea de acord daca acest „cerc vicios al izbavirii“ (asa cum l-a numit recent Ridham Desai, directorul executiv al Morgan Stanley in India) s-a incheiat sau mai poate provoca distrugeri suplimentare, pe masura ce se deruleaza. Sean Darby, director de strategie regionala la Nomura International din Hong Kong, e pesimist. Intr-o nota catre clientii sai, pe 24 octombrie, el a avertizat in legatura cu „un risc crescut de raspandire a crizei creditelor din G7 intr-una duala, bancara si valutara, pe pietele emergente“. Argumentul sau e ca migrarea de capital, in special din tarile ce au deja deficite de cont, va continua sa framante sistemul financiar si pe viitor, si ar putea submina valute din Vietnam pana in Islanda, expunand companiile din acele zone la riscul fluctuatiilor valutare, la probleme cu plata creditelor si chiar la insolventa. Darby spune ca pericolele vin din cresterea datoriilor externe si a slabirii monedelor locale din tarile europene emergente.
FARA PLASA. Vestile nu sunt bune nicaieri, odata ce asteptarile de crestere globa - la sunt din ce in ce mai intunecate. Singapore, punct de referinta pentru comertul, turismul si activitatea financiara din Asia, a cazut deja in recesiune, desi marile sale companii listate la burse sunt destul de bine capitalizate, si deci mai putin expuse riscului de a falimenta. Totusi, economia sa trece prin vremuri grele, odata ce sectorul constructiilor, comertul si finantele au intrat in marsarier. Numarul de turisti a atins anul trecut un varf de 10,3 milioane, dar ar putea scadea la opt milioane in 2009, motiv pentru care agentii de turism, restauratorii si retailerii nervosi urmaresc cu inima la gura fiecare miscare a lui Adelson. Ultima sa investitie in Asia, un complex turistic cu cazinou inclus, de patru miliarde de dolari, numit MarinaBay Sands, e programata sa se deschida la finele lui 2009. Dar dupa ultimele articole din media locale, care sugerau ca proiectul a fost intarziat din cauza problemelor financiare ale lui Sands, Comisia de Turism din Singapore a declarat ca va „facilita succesul“ proiectului, semnalizand ca un sprijin financiar de stat ar putea aparea in curand.
„Notiunile primare de economie ne spun ca anul viitor va fi unul deosebit de greu“, spune Richard Martin, director de dezvoltare la International Market Assessment Asia. „Din 2011, jocurile de noroc din Singapore ar trebui sa dea roade, dar va fi dificil de ajuns pana in 2011“. Intr-adevar, s-ar putea ca multe dintre cele mai mari companii ale lumii sa trebuiasca sa mearga pe sarma pentru a ajunge acolo.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
