Există o formă de exploatare financiară în România care nu se ascunde în subsoluri sau în cartiere periferice, negociată în șoaptă între oameni disperați și cămătari de cartier. Ea funcționează la lumina zilei, cu firmă, cu CUI, cu autorizație de la Banca Națională și cu reclame plătite pe Facebook și Instagram. Se numește credit rapid de consum, este oferit de instituții financiare nebancare (IFN) și, potrivit unei simulări publice larg distribuite, poate transforma un împrumut de 1.000 de lei într-o datorie de peste 4.500 de lei în doar 15 luni.
Cadrul de funcționare este reglementat prin Legea 243/2024, act normativ menit să pună ordine în activitatea de creditare nebancară. Analistul financiar Adrian Negrescu, citat în legătură cu acest tip de contracte, atrage atenția asupra unei limite teoretice de protecție: IFN-urile nu ar putea încasa, cumulat, mai mult decât dublul capitalului împrumutat, inclusiv dobânzile. Practic, legea ar interzice ca un împrumut de 1.000 de lei să genereze o datorie totală mai mare de 2.000 de lei - un plafon care, cel puțin pe hârtie, ar trebui să funcționeze ca o barieră de protecție a consumatorului.
Citiți articolul integral pe sfin.ro
