Oprirea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, decisă de Nuclearelectrica din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, începe deja să producă efecte vizibile în Sistemul Energetic Național (SEN). Datele Transelectrica arată că România a trecut, în doar câteva ore, de la un excedent de energie și exporturi consistente la un deficit care a impus importuri de peste 2.000 MW, cumpărate la prețuri de aproximativ 200 euro/MWh.

Situația evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic într-un moment în care unul dintre cele două reactoare nucleare este oprit, iar producția din surse fotovoltaice dispare odată cu lăsarea serii.

De la export de 2.000 MW la import de peste 2.100 MW

La mijlocul zilei, între orele 11:50 și 12:00, producția internă de energie depășea 6.600 MW, în timp ce consumul era de numai 4.590 MW.

Panourile fotovoltaice produceau aproximativ 2.550 MW, adică peste jumătate din necesarul instantaneu de consum, în timp ce Centrala Nucleară Cernavodă funcționa cu un singur reactor și livra aproximativ 1.102 MW. Hidrocentralele produceau doar 354 MW.

În aceste condiții, România exporta aproximativ 2.000 MW către piețele vecine.

Situația s-a schimbat radical după apus.

În jurul orei 20:30, producția fotovoltaică a coborât la zero, consumul național a urcat peste 6.800 MW, iar sistemul energetic a fost obligat să importe aproximativ 2.100 MW pentru a acoperi deficitul.

În doar câteva ore, balanța energetică a României s-a modificat cu peste 4.100 MW.

Reactorul 1 oprit din cauza secetei

Schimbarea vine în contextul opririi controlate a Reactorului 1 de la Cernavodă, după ce debitul Dunării a coborât la valori fără precedent.

Potrivit celor mai recente date hidrologice, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, este de numai 1.650 metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.700 mc/s.

Prognoza Institutului Național de Hidrologie indică o nouă scădere în următoarele zile, până la aproximativ 1.500 mc/s, nivel aflat mult sub media lunilor iulie și august. În aval de Porțile de Fier, debitele vor continua, de asemenea, să scadă.

Nuclearelectrica a precizat că oprirea Reactorului 1 este o măsură preventivă, aplicată conform procedurilor de securitate nucleară, și a avertizat că inclusiv Reactorul 2 ar putea fi oprit dacă nivelul Dunării va continua să scadă.

Trei vulnerabilități ale sistemului energetic

Datele din exploatare scot în evidență trei probleme structurale ale sistemului energetic românesc.

Prima este lipsa capacităților suficiente de stocare. Excedentul de energie produs la prânz din surse fotovoltaice nu poate fi păstrat pentru intervalul de seară, când consumul atinge valorile maxime.

A doua este pierderea unei surse constante de producție. Oprirea Reactorului 1 elimină din sistem aproximativ 700 MW de energie disponibilă permanent, energie care trebuie înlocuită din alte surse sau prin import.

A treia problemă este dependența tot mai mare de importuri în orele de vârf. Chiar dacă hidrocentralele și centralele pe gaze și cărbune și-au majorat producția până la aproximativ 1.600-1.800 MW, acestea nu au reușit să acopere integral creșterea consumului și dispariția producției solare.

Energia ieftină de la prânz este înlocuită cu importuri scumpe

Paradoxul zilei este că România exportă energie în orele în care producția solară este foarte ridicată și prețurile din piață tind spre zero, dar este obligată să importe energie scumpă exact în intervalul de consum maxim.

La ora 20:30, importurile necesare pentru echilibrarea sistemului erau realizate la prețuri de aproximativ 200 euro/MWh, ceea ce crește costurile totale ale funcționării Sistemului Energetic Național.

Dacă seceta se va prelungi, iar Nuclearelectrica va fi nevoită să reducă și mai mult producția de la Cernavodă, presiunea asupra importurilor și asupra prețurilor energiei din România ar putea deveni și mai mare în perioada următoare.