Industria IT se transformă poate mai repede decât orice alt sector economic. Companiile se reorganizează, tehnologiile sunt înlocuite, iar produsele care păreau revoluționare acum zece ani devin infrastructură obișnuită.
Ceea ce rămâne este know-how-ul.
SIMAVI – Software Imagination & Vision – a fost înființată în 2019 în urma procesului de divizare a SIVECO România, prin desprinderea activităților de dezvoltare software. Compania a preluat experiența și competențele dezvoltate în domenii precum eLearning, eHealth, eCustoms, eBusiness și proiecte informatice complexe pentru sectorul public și privat.
Practic, SIMAVI reprezintă o nouă etapă a unei experiențe tehnologice acumulate în mii de proiecte.
Și poate că acesta este cel mai interesant lucru în povestea de business construită în jurul Irinei Socol: capacitatea unei organizații de a trece prin etape, schimbări de piață și generații tehnologice fără să piardă ceea ce este cel mai greu de construit într-o companie IT – competența.
Astăzi, SIMAVI se prezintă ca un integrator de proiecte informatice complexe de digitalizare, cu soluții pentru organizații publice și private și competențe care merg de la aplicații enterprise și management de documente până la eLearning, GIS, cloud și tehnologii bazate pe inteligență artificială.
România nu mai exportă doar programatori. Exportă competență
Timp de mulți ani s-a spus despre România că are programatori foarte buni.
Este adevărat, dar este o definiție incompletă.
Miza mai mare este dacă România poate produce organizații capabile să gestioneze proiecte complexe, să participe la consorții internaționale și să devină furnizori pentru instituțiile europene.
SIMAVI oferă astăzi un răspuns interesant la această întrebare.
În aprilie 2025, compania a anunțat câștigarea unui nou acord-cadru al Comisiei Europene, atribuit de DG HR, pentru dezvoltarea de conținut digital și cursuri eLearning destinate personalului instituțiilor, organismelor și agențiilor Uniunii Europene.
Nu este doar o referință bună într-un portofoliu.
Este genul de contract care arată că expertiza românească poate fi exportată exact acolo unde standardele de selecție și livrare sunt printre cele mai exigente.
În paralel, SIMAVI este implicată în proiecte europene de cercetare și dezvoltare, în ecosisteme în care companii, universități, centre de cercetare și instituții publice lucrează împreună la următoarea generație de tehnologii și servicii digitale.
Este, într-un fel, materializarea unei ambiții formulate de Irina Socol cu mult timp în urmă: aceea ca o companie pornită în România să nu se limiteze la piața românească.
Inovația nu mai înseamnă astăzi ce însemna acum 15 ani
Într-unul dintre interviurile sale de referință, Irina Socol spunea că, pentru o companie IT, investiția în inovație nu este un lux, ci o condiție a supraviețuirii.
Timpul i-a dat dreptate.
Doar că definiția inovației s-a schimbat radical.
Astăzi discutăm despre inteligență artificială, automatizarea proceselor, cloud, interoperabilitatea unor volume uriașe de date, cybersecurity, digital twins, machine learning sau servicii publice care trebuie să funcționeze digital end-to-end.
SIMAVI s-a deplasat odată cu această frontieră tehnologică.
În 2025, compania a prezentat inclusiv aplicații bazate pe inteligență artificială, în paralel cu dezvoltarea soluțiilor sale tradiționale de digitalizare, eLearning și enterprise software.
În zona administrației locale, un exemplu este proiectul „Funcționarul electronic ANTONIA”, pentru care SIMAVI a furnizat servicii de analiză, design, dezvoltare, testare și integrare, într-un sistem ce include inclusiv componente AI.
Este o evoluție firească.
Tehnologia se schimbă. Nevoia clientului rămâne însă aceeași: procese mai rapide, mai puțină birocrație, informație mai ușor de accesat și sisteme care chiar funcționează.
Digitalizarea României abia intră în etapa decisivă
Contextul este, de altfel, favorabil companiilor capabile să livreze asemenea proiecte.
Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital arată că România continuă să investească puternic în digitalizarea serviciilor publice. Țara are alocate aproximativ 5,8 miliarde de euro din PNRR pentru transformarea digitală, la care se adaugă aproximativ 2,7 miliarde de euro din fondurile de coeziune.
În sănătate, evoluția este deja vizibilă. România a înregistrat una dintre cele mai importante creșteri din Europa în indicatorul de maturitate eHealth, cu un avans de 17 puncte în 2024.
Iar următoarea etapă este și mai ambițioasă.
În aprilie 2026, Comisia Europeană a lansat noi apeluri de 63,2 milioane de euro pentru inteligență artificială, sănătate digitală, competențe digitale și siguranță online. Din această sumă, 24 de milioane de euro sunt destinate serviciilor și sistemelor digitale de sănătate în contextul European Health Data Space.
Pentru companii precum SIMAVI, acestea nu sunt simple tendințe tehnologice. Sunt piețe care se formează chiar acum.
Pariul Irinei Socol: proiectele mari se fac cu echipe mari
Există însă o constantă în discursul Irinei Socol care merită recuperată.
O companie IT nu înseamnă doar tehnologie.
Înseamnă oameni.
În perioada în care conducea proiecte de informatizare desfășurate pe mai multe continente, Socol vorbea constant despre echipă, despre specialiști și despre miile de ore de muncă ascunse în spatele unei implementări de succes.
Este probabil una dintre lecțiile cele mai valoroase ale unei cariere construite într-o industrie în care produsele se schimbă permanent.
Tehnologia poate fi cumpărată. Licențele pot fi cumpărate. Serverele pot fi cumpărate. Mai nou, inclusiv puterea de calcul și modelele AI pot fi cumpărate sub forma unor servicii.
O echipă care știe să transforme toate aceste instrumente într-un sistem critic care funcționează pentru milioane de utilizatori se construiește însă în ani.
Iar acesta este capitalul invizibil al industriei românești de software.
De la ambiția de lider regional la competiția europeană
Cu ani în urmă, Irina Socol vorbea despre obiectivul de a transforma compania pe care o construise într-un lider regional și despre extinderea pe piețele din Uniunea Europeană, Africa de Nord și Orientul Mijlociu.
Privită astăzi, ambiția respectivă nu mai pare deloc exagerată.
Experiența acumulată atunci se regăsește într-o companie românească ce lucrează astăzi în proiecte de digitalizare și cercetare europeană și furnizează servicii informatice pentru instituții europene.
SIMAVI intră în această nouă etapă și cu o schimbare importantă de structură. În vara lui 2026, compania a trecut printr-un proces de reorganizare a proprietății și de consolidare a conducerii operaționale, într-un moment în care piața europeană de digitalizare intră într-o nouă fază de dezvoltare.
Este o nouă pagină într-o poveste începută cu mult înainte ca România să fie considerată un hub IT european.
Irina Socol și o lecție despre ambiția românească
Povestea Irinei Socol poate fi privită în multe feluri: antreprenoriat, management, tehnologie sau internaționalizare.
Dar poate cea mai interesantă perspectivă este alta.
Este povestea unei generații care a refuzat ideea că România trebuie să rămână doar furnizorul de forță de muncă ieftină al industriei globale de IT.
A mizat, în schimb, pe proprietate intelectuală, produse software, proiecte mari și specialiști români capabili să stea la aceeași masă cu marile companii internaționale.
Astăzi, când Europa vorbește despre suveranitate tehnologică, inteligență artificială, date, securitate și nevoia de a construi campioni tehnologici europeni, această idee este poate mai relevantă decât oricând.
România are încă multe decalaje de recuperat. Comisia Europeană arată că țara rămâne în urmă la competențe digitale de bază și întâmpină dificultăți în păstrarea specialiștilor ICT, chiar dacă produce un număr important de absolvenți în domeniu.
Dar tocmai aici se află și oportunitatea.
Pentru că următoarea etapă a industriei românești de tehnologie nu va mai fi despre câți programatori putem exporta.
Va fi despre câte companii românești putem transforma în jucători europeni.
Iar traseul profesional al Irinei Socol și evoluția de astăzi a SIMAVI demonstrează că această ambiție nu este deloc nerealistă.
În IT, produsele se schimbă. Tehnologiile se reinventează. Companiile trec prin transformări. Dar capacitatea de a construi, de a aduna oameni foarte buni și de a avea curajul proiectelor mari rămâne. Iar aceasta este, probabil, cea mai importantă moștenire a unei generații care a pus România pe harta software-ului european.
