Intr-un interviu acordat Ziare.com privind perspectivele anului 2018, Iulian Fota remarca, printre altele, faptul ca "se schimba ecuatia EST-VEST in zona Marii Negre", Estul nemainsemnand doar Rusia, ci si China. Mai mult, Romania este definita in studiile de specialitate ca "frontline state", ceea ce inseamna ca, daca va incepe un razboi cu Rusia, el "va incepe pe teritoriul nostru", mai subliniaza acesta. Militarii romani fac pregatiri, dar politicienii nu inteleg mesajul si, pe "fundalul unei lupte politice interne sterile", "se joaca cu tara", ignorand sistematic securitatea nationala, cea mai importanta politica publica a unei tari. "Pana cand? Pana cand istoria ne va pedepsi pentru ca o ignoram", avertizeaza Iulian Fota in interviul acordat Ziare.com. Care sunt principalele provocari ale anului 2018 in privinta evolutiilor pe scena internationala? Anul 2018 va fi cel putin la fel de complicat, de prost, ca 2017, daca nu chiar mai prost, pentru ca nu vad cai de ameliorare, de scadere a marilor tensiuni globale. Eu propun sa incercam sa folosim cat mai des cuvantul global, chiar in loc de international sau mondial, pentru a fi in ton cu vremurile. Vechea ordine internationala, liberala, occidentalizata, este deja in proces de destructurare sau de restrangere, ea urmand sa fie inlocuita de una globala, pe care marile puteri sa speram ca o pot construi pasnic, prin negocieri si nu prin conflict. Vechea ordine este contestata inclusiv in Europa, mai ales in Europa de Est, unde continua razboiul impotriva Ucrainei, dar si in Balcani, unde, alaturi de Rusia si Turcia, mai avem si China, pentru ca Beijingul reclama si el o bucata de influenta, sperand sa profite de pe urma resurselor limitate ale UE sau ale Rusiei. Revenind la ce m-ati intrebat, eu cred ca va continua dezoccidentalizarea sistemului global, ascensiunea economica si politica a Chinei, a Indiei a altor state neoccidentale continuand. Tocmai datorita acestei reasezari, politica globala este din ce in ce mai mult una de mare putere, consecinta cea mai vizibila fiind remilitarizarea politicii externe. SUA, China, Rusia, Turcia, Iranul conteaza tot mai mult in aceasta noua politica globala, pentru ca au semnificative capabilitati militare. Acum aproximativ doua luni, Teheranul avertiza Europa ca ar putea mari raza de actiune a rachetelor sale, pentru a aduce tarile europene in zona lor de actiune, transformandu-le in tinte. Pentru o tara mica sau mijlocie precum Romania, remilitarizarea politicii externe a fost intotdeauna o veste proasta. Deci, si in 2018 lumea va continua sa fie un loc periculos. Care vor ramane punctele fierbinti ale globului? Ar putea fi stinse unele dintre ele la anul? Exista riscul sa apara si altele? Avem atat de multe puncte fierbinti de urmarit, atatea probleme de gestionat ca nici nu mai conteaza daca apar si altele noi. Mai ales ca cele vechi, repet, se prezinta chiar mai prost decat in 2017. Tensiunile cu Rusia vor continua, anul acesta, alaturi de Washington, mai multe cancelarii europene completand lista tarilor care-si exprima neincrederea (chiar teama) fata de Moscova. Londra, Haga, Parisul, Madridul si-au exprimat in ultimele luni argumentele referitoare la starea relatiilor proaste cu Moscova, de la razboi informational sau cibernetic si manipularea alegerilor, pana la teama de mega-sabotaje. Doar acum cateva zile seful statului major al armatei britanice avertiza asupra posibilitatii ca submarinele rusesti sa poata intrerupe vitalele cabluri occidentale de comunicatii submarine. Tarile occidentale vor continua sa caute cai de acomodare cu noua situatie mondiala, in care China se prezinta ca prima economie a lumii si tara cu al doilea buget al apararii. In 2017, inclusiv UE a devenit mai atenta, chiar mai critica, asupra relatiilor cu Beijingul, trebuind sa ia in calcul noua forta geopolitica a dragonului asiatic. Prin forta economiei sale si prin noua sa ambitie, materializata in mega-planul "One Belt, One Road", China transforma deja geografia, unind Asia cu Europa. Dupa Rusia si Turcia, si China incepe sa opereze cu conceptul de EURASIA. Ca un corolar al celor de mai sus vor continua tensiunile intre SUA si Coreea de Nord, neintrezarindu-se nicio cale de relaxare sau de ameliorare a situatiei. In Orientul Mijlociu, in ciuda calmarii situatiei din Siria, tensiunile cresc. Avem din nou perspectiva unui razboi interstatal, din cauza jocului de suma zero dintre Iran, marele beneficiar al evolutiilor de pana acum, si Arabia Saudita, dar si din cauza competitiei acerbe dintre populatiile sunni si shia. Deja avem un razboi intre cele doua, prin interpusi, in Yemen. Tot in Orientul Mijlociu avem o Turcie ce pare tot mai tentata de competitie, poate chiar confruntare, cu Occidentul, asistand totodata la o deteriorare rapida a relatiilor Ankarei cu toate cele trei entitati occidentale importante: SUA, UE si Israelul. Si nu in ultimul rand, avem recentele tensiuni generate de decizia SUA referitoare la implementarea deciziilor americane pentru mutarea ambasadei SUA la Ierusalim.   continuarea, pe ZIARE.com