Mandatul Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European se apropie de final. Primul raport oficial de evaluare al EPPO, publicat de Comisia Europeană, descrie instituția drept „foarte eficientă și eficace”, dar scoate în evidență și problemele reclamate în repetate rânduri de procurorul-șef european: numărul mare de dosare, resursele insuficiente și diferențele dintre statele membre.
Laura Codruța Kovesi își încheie, la 31 octombrie, mandatul de șapte ani în fruntea Parchetului European (EPPO), instituția pe care a condus-o încă de la înființarea sa. De la 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, în prezent adjunctul lui Kovesi. El a fost desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat de șapte ani. Mandatul Laurei Codruța Kovesi a început oficial la 31 octombrie 2019, însă EPPO și-a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală abia la 1 iunie 2021. Aproape doi ani au fost necesari pentru construirea noii instituții europene.
Primul raport oficial al EPPO
În acest context, Comisia Europeană a publicat în septembrie primul raport oficial de evaluare a activității Parchetului European de la începerea operațiunilor. Concluzia generală este favorabilă: EPPO este considerat „foarte eficient și eficace”, iar valoarea sa adăugată este considerată deosebit de importantă în anchetele care trec granițele unui singur stat. Raportul acoperă aproape întreaga perioadă în care Laura Codruța Kovesi s-a aflat la conducerea instituției și oferă și câteva cifre care arată cât de mult a crescut activitatea Parchetului European.
Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025. În același timp, valoarea activelor înghețate a urcat de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro.
Creșterea volumului de activitate vine însă la pachet cu o problemă pe care Kovesi a reclamat-o în mod repetat: EPPO are tot mai multe dosare, dar resursele nu au crescut în același ritm.
„Foarte eficient și eficace”, dar cu probleme
Potrivit evaluării Comisiei Europene, EPPO a reușit să creeze un sistem european de anchetă penală și urmărire penală care funcționează și care a îmbunătățit semnificativ cooperarea dintre state. Una dintre cele mai importante realizări este capacitatea instituției de a identifica legături între dosare, companii și persoane din mai multe țări. Modelul EPPO este unul hibrid. Colegiul central își are sediul la Luxemburg, în timp ce procurorii europeni delegați lucrează în sistemele judiciare naționale și aplică procedurile naționale în fața instanțelor din statele respective.
Cifrele raportului arată cel mai bine schimbarea produsă în primii ani de activitate. De la 515 anchete active în 2021, EPPO a ajuns la 3.602 dosare active la sfârșitul anului 2025. În patru ani, numărul anchetelor active a crescut de aproape șapte ori. Această evoluție confirmă, cel puțin în parte, avertismentele formulate de Kovesi cu privire la presiunea exercitată asupra instituției.
Comisia Europeană constată că volumul de dosare și necesarul de resurse s-au îndepărtat semnificativ de estimările care au stat la baza proiectării inițiale a EPPO. Raportul identifică, în același timp, ambiguități juridice în regulamentul de funcționare, aplicarea neuniformă a regulilor în statele membre și niveluri diferite de sprijin acordat procurorilor europeni delegați.
Una dintre problemele importante semnalate de evaluare este tocmai diferența dintre sistemele naționale.EPPO funcționează în prezent în 22 de state membre participante, iar modul în care regulamentul european este pus în aplicare diferă de la o țară la alta. Apar astfel situații în care procurorii europeni delegați au volume de muncă foarte diferite, în funcție de statul în care își desfășoară activitatea.
Câți bani sunt efectiv confiscați și câți ajung înapoi la bugetul Uniunii Europene?
Dacă anchetele și activele înghețate oferă cifre spectaculoase, Comisia Europeană atrage atenția că adevăratul rezultat trebuie măsurat și prin ceea ce se întâmplă la finalul procesului.
Valoarea activelor înghețate a ajuns la 1,13 miliarde de euro la sfârșitul lui 2025, însă înghețarea unui activ nu este același lucru cu confiscarea lui definitivă. Comisia arată că datele privind confiscările reflectă, într-o anumită măsură, activitatea instituției, însă nu permit încă o evaluare completă a rezultatului final. Procedurile penale sunt complexe și pot dura ani de zile.
Comisia Europeană avertizează că este prea devreme pentru o măsurare completă a impactului EPPO. Instituția este încă relativ tânără, iar multe dintre anchetele sale sunt în desfășurare. Pentru a putea evalua cu adevărat rezultatele sunt necesare mai multe date privind condamnările definitive, recuperarea efectivă a prejudiciilor și efectul de descurajare asupra fraudelor. Cu alte cuvinte, raportul face diferența între ceea ce EPPO a reușit deja să construiască și rezultatele definitive, care vor putea fi măsurate peste câțiva ani.
Concluzia Comisiei este că performanța instituțională și operațională a EPPO este deja demonstrată, însă pentru evaluarea impactului final sunt necesare mai mult timp și date mai mature.
Evaluarea EPPO vine în paralel cu un raport privind Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Comisia Europeană lucrează deja la o revizuire mai amplă a arhitecturii antifraudă a Uniunii Europene, lansată în iulie 2025. În analiză intră EPPO, OLAF, Europol, Eurojust și Directiva PIF, instrumentul european de drept penal destinat protejării intereselor financiare ale Uniunii. Scopul este identificarea și eliminarea zonelor în care instituțiile se suprapun sau, dimpotrivă, în care există goluri de cooperare. Miza este cu atât mai importantă cu cât statele membre negociază în această perioadă viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034.
Ce lasă Kovesi în urmă și cât a câștigat Kovesi la Parchetul European
La finalul mandatului Laurei Codruța Kovesi, primul raport de evaluare al Comisiei Europene oferă un bilanț nuanțat. Pe de o parte, EPPO a devenit o instituție operațională, cu mii de anchete și capacitatea de a coordona dosare care traversează granițele europene. Numărul anchetelor active a crescut de aproape șapte ori în patru ani, iar valoarea activelor înghețate a trecut de un miliard de euro.
Funcția de procuror-șef european a venit și cu o remunerație pe măsură. Laura Codruța Kovesi a fost numită în gradul AD 15, iar grila salarială europeană aplicabilă la începutul mandatului prevedea pentru acest grad salarii de bază brute cuprinse între aproximativ 16.460 și 18.620 de euro pe lună, în funcție de treapta de vechime. La momentul numirii, Kovesi declara că se aștepta la un venit de aproximativ 12.000 de euro pe lună. Este important de precizat că această sumă era estimarea sa de la acel moment, iar salariul efectiv putea varia în funcție de treaptă și de eventualele indemnizații prevăzute de regulamentele europene. Ulterior, grila salarială a instituțiilor europene a fost actualizată. De exemplu, de la 1 iulie 2024, salariul de bază pentru gradul AD 15 era cuprins între 20.302,26 și 22.970,70 de euro pe lună.
