Nimeni nu știe cum va fi politica externă a lui Trump. Statele baltice sunt însă cele mai vulnerabile, deoarece acestea nu dispun de puterea militară pentru a descuraja Rusia fără sprijinul american și al NATO, scrie Radio France International.   
Singura lor speranță este să se pregătească pentru o ocupație și o rezistență subterană, în genul mișcărilor naționaliste anti-rusești care au fost active în toate cele trei state, în perioada de după cel de-al doilea război mondial.   Astfel că nu e de mirare că Lituania a emis recent un manual privind comportamentul populației în cazul unei invazii rusești.   Următoarea țară, în ceea ce privește vulnerabilitatea, este Belarus. Rusia are deja trupe staționate în țară și o mare parte din minoritatea rusă Belarus ar saluta, probabil, un atac rusesc. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că țara sa va rezista. Dar, fără experiență de luptă și cu o loialitate incertă, forțele armate din Belarus s-ar putea dovedi incapabile să oprească un atac rusesc.   Ucraina este mai puțin vulnerabilă la un atac convențional pentru că războiul în curs de desfășurare cu Rusia a permis Kievului  să-și constituie o armată serioasă.   Vulnerabilitatea reală a Ucrainei este mai degrabă politică. Imaginați-vă că Trump și Putin cad de acord  asupra următoarei afaceri: Statele Unite ale Americii recunosc anexarea de către Rusia a Crimeei și, în schimb, Rusia își retrage forțele din Donbasul ocupat.   Prin urmare, teritoriul devastat, cu populația săracă și înstrăinată și cu zeci de mii de separatiști puternic înarmați, rămași pe loc, va reveni la Ucraina. Un adevărat cal troian pentru Kiev.   Iar Europa trebuie să se acomodeze cu posibilitatea ca, într-un an sau doi, tancurile rusești  să fie staționate la frontierele estice ale Uniunii Europene. Valuri de refugiați din Europa de Est ar putea cere azil în UE și Rusia, extinsă militar dar prea slabă punct de vedere economic, ar putea fi la un pas de colaps.  Toate acestea, mulțumită lui Donald Trump.