O suprafaţă mai mare cu aproximativ două milioane de kilometri pătraţi din Oceanul Artic a fost acoperită cu gheaţă în 2013 faţă de 2012, o creştere neaşteptată de 60% - o diferenţă imensă faţă de prognozata „Artica eliberată de gheaţă în 2013", anunţă Daily Mail în ediţia electronică de marţi.
Calota glaciară măsura în medie 2,35 milioane de mile pătrate în august 2013, comparativ cu suprafaţa minimă de 1,32 milie pătrate înregistrată pe 16 septembrie 2012, conform datelor publicate de Centrul Naţional de Observare a Gheţii şi Zăpezii (NSIDC, din limba engleză)
Harta publicată de NSIDC pe 8 septembrie arată o creştere dramatică în acest an, suprafaţă acoperită de gheţari ajungând să se încadreze în prezent în deviaţiile standard ale mediei ultimilor 30 de ani.
Luând în considerare ritmul de creştere anual, un cercetător a ajuns chiar la concluzia că „răcirea globală" a început deja. „Înregistrăm o tendinţă de răcire, care cred că va continua cel puţin în următorii 15 ani. Nu este nici o îndoială că procesul de încălzire din anii 80 şi 90 s-a oprit," a spus Anastasios Tsonis de la Universitatea Wisconsin pentru London Mail.
Creşterea suprafeţei acoperite cu gheaţă faţă de minimul istoric înregistrat anul trecut, contravine prezicerii unei iminente dispariţii a calotei glaciare în această vară. Un raport BBC din 2007 ajungea la concluzia că Artica va rămâne fără gheţari până în 2013 – o teorie pe care NASA o împărtăşeşte şi azi.
În locul progonzelor apocaliptice, înainte de sezonul de îngheţ care va reîncepe peste cîteva săptămâni, un pod de gheaţă continuu cu o suprafaţă mai mare decât jumătate din continentul european leagă insulele canadiene de ţărmurile nordice ale Rusiei.
Comentând refacerea calotei glaciare nordice, Centrul de Observaţie al Gheţii subliniază că suprafaţa este încă mult sub mediile multianuale. Iar o creştere de la an la an este „în mare măsură irelevantă", se comentează în The Guardian, argumentul invocat fiind că nu se putea aştepta un record minim în doi ani consecutivi.
În acelaşi timp, temperatura medie globală este relativ constantă de 15 ani, conform înregistrărilor institutelor meteorologice oficiale. Însă o schiţă de raport al schimbărilor climatice ce urmează a fi publicat de ONU şi ajuns la presă conţine mai multe explicaţii pentru încetinirea procesului de încălzire globală: emisii mai mari de cenuşă vulcanică, o scădere a energiei provenite de la Soare, mai multă căldură absorbită în adâncul oceanelor planetare şamd.
Discuţiile privind evoluţia climatică s-a intensificat de un an de zile, după ce s-a constatat că temperatura n-a crescut de 16 ani, ceea ce contravine modelului climatic care prevedea o accelerare a încălzirii globale.
Încetarea fenomenului de încălzire a atmosferei– care în prezent este acceptată ca fiind reală de majoritatea centrelor de cercetare a schimbărilor climatice – este deosebit de importantă, deoarece modelele de prognoză ale supraîncălzirii globale au stat la baza luării unor măsuri „verzi", care au costat economiile lumii mii de miliarde de dolari pentru stoparea acestui fenomen.
Aceste prognoze par în prezent să conţină erori grave, realitatea fiind cu totul alta. O reanalizare a fenomenelor meteo ar putea conduce la limitarea măsurilor doar la eliminarea poluării, fără ca alte interese să interfereze cu deciziile economice.



