money.ro
Actualitatemoney.ro

Orsalia Kalantzopoulos, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si tarile baltice: Impozitul forfetar nu este o metoda eficienta de taxare

Publicat la 13.04.2009, 21:00:00

Urmărește money.ro pe Google News
Distribuie:WhatsAppFacebookX
Orsalia Kalantzopoulos, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si tarile baltice: Impozitul forfetar nu este o metoda eficienta de taxare

Kalantzopoulos mai spune ca sectorul financiar din Romania ar urma sa fie supravegheat de una sau de mai multe agentii sub conducerea Bancii Nationale, a Ministerului Finantelor si a reprezentantilor celorlalte agentii (CNVM; CAS, CSSPP). Totodata, imprumutul de un miliard de euro va fi acordat esalonat, pe parcursul urmatorilor doi ani. Expertii Bancii Mondiale au ales acest mod de finantare pentru a se asigura ca autoritatile romane inregistreaza progrese in realizarea reformelor la care s-au angajat. Sprijinul Bancii Mondiale se va concentra pe probleme structurale pe termen lung, in trei domenii-cheie. Este vorba, in primul rand, despre reforma sectorului public, in special in managementul financiar fiscal sau public. Reforma vizeaza imbunatatirea transparentei si a predictibilitatii cheltuielilor publice si calitatea serviciilor publice. Multe dintre reforme se vor realiza, pe de alta parte, in sectorul protectiei sociale. Reforma sistemului de pensii este unul dintre obiective. De asemenea, finantarea de la Banca Mondiala are in vedere reforma sectorului financiar.

> Ati avut ieri (n.red. miercuri, 8 aprilie) o intalnire cu premierul roman Emil Boc si cu ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea. Care au fost temele principale ale discutiei?

In primul rand, stiti ca Banca Mondiala participa financiar alaturi de FMI, UE si BERD la pachetul de criza pentru Romania. Discutiile cu premierul Emil Boc si cu ministrul de Finante Gheorghe Pogea au fost referitoare la programele pe termen scurt si mediu pe care Banca Mondiala le va implementa in Romania. Este vorba despre cadrul strategic pe care il realizam in fiecare tara in care operam, cadru ce stabileste perimetre clare despre domeniile in care vom realiza analize economice si pentru ce va acorda un posibil imprumut.

> Care este cea mai mare responsabilitate a Romaniei pentru implementarea reformelor la care s-a angajat pentru obtinerea acestui imprumut de un miliard de euro?

Multe dintre aceste reforme nu se vor realiza peste noapte. Implementarea unor reforme va dura trei-patru luni, iar altele se vor finaliza pana la sfarsitul acestui an sau poate chiar anul viitor. Traiectoria pe care ne aflam acum este una foarte buna. Ne vom focusa pe trei mari domenii: eficientizarea folosirii resurselor publice, programe de asistenta sociala si sectorul financiar.

> Cum veti sustine sistemul financiar?

In cadrul summitului G20 au fost discutii referitoare la imbunatatirea cadrului de reglementare a sectorului financiar. Am avut discutii de dimineata (n.red., joi, 9 aprilie) atat cu Banca Nationala, Ministerul de Finante, cat si cu reprezentanti ai institutiilor private din intreg sectorul financiar despre cum putem realiza un cadru de reglementare independent care sa fie reprezentat de o agentie sau chiar mai multe. Aceasta agentie va fi infiintata in conformitate cu legile romanesti si cadrul UE in asa fel incat intreg sistemul financiar sa fie reglementat si supravegheat cum se cuvine. Institutia sau institutiile vor fi coodonate de BNR, Ministerul de Finante si reprezentantii celorlalte agentii existente (n.red., Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private).

> Cum vor fi distribuiti banii din imprumutul contractat de Romania de la BM?

Banca Mondiala nu se va implica in distribuirea imprumutului de un miliard de euro oferit statului roman. Noi oferim un suport bugetar pentru finantarea deficitului bugetar, dar vrem sa avem unele asigurari ca bugetul este construit in directia corecta.

De exemplu, vrem sa ne asiguram ca cei mai vulnerabili, de exemplu, somerii sau oamenii saraci, vor beneficia de suport in contextul crizei. Guvernul trebuie sa isi ajusteze deficitul bugetar, dar vrem ca aceste reduceri de cheltuieli sa fie operate doar in zonele in care au existat excese.

> In cate transe va primi Romania imprumutul de la BM?

Banii nu vor veni in transe. Vor exista trei imprumuturi individuale. Nu am decis care va fi valoarea acestora. Destinatia celor trei imprumuturi este aceeasi: finantarea deficitului bugetar. Pana la sfarsitul anului, Romania va putea accesa banii din primele doua imprumuturi.

Ajutorul pentru Romania va fi discutat in boardul Bancii la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie, dupa cateva saptamani, acesta isi va da acordul, iar banii vor fi eliberati in doua-trei zile. Documentul semnat de BM cu oficialii romani va cuprinde un program mai complex, care elaboreaza masurile regasite in scrisoarea de intentie semnata de Romania cu FMI.

De exemplu, daca in scrisoarea de intentie e prevazut ca Romania sa reduca deficitul prin reducerea cheltuielilor publice, programul impus de BM prezinta mai detaliat de unde trebuie taiate cheltuieli pentru a reduce deficitul.

> Care sunt masurile pe care Romania trebuie sa si le asume?

In prezent lucram impreuna cu oficialii romani la un meniu de aproximaiv 15 masuri de politica monetara si fiscala, din care vom alege aproximativ cinci, care vor fi discutate in Consiliul de primavara al BM.

> Introducerea unui impozit forfetar este o masura oportuna in acest context de criza?

Impozitul forfetar nu este o varianta de taxare eficienta. Impozitul forfetar este o varianta de rezerva, dar este de inteles initiativa Guvernului, care, in conditiile actuale, trebuie sa vina cu solutii pentru imbunatatirea incasarilor la buget. E posibil sa vedem efecte secundare in mediul privat dupa aprobarea acestor modificari. Asta depinde de cat se va mai adanci criza.

> Referitor la Proiectul Pasajului Baneasa, de ce si-a retras temporar Banca Mondiala finantarea din acest proiect?

Banca Mondiala finanteaza proiecte realizate doar pe terenuri care sunt in proprietatea statului. Vom debloca fondurile atunci cand se va clarifica statutul terenului.

In anul 2006, Municipalitatea Bucuresti si Banca Mondiala au convenit sa imbunatateasca infrastructura urbana aflata pe terenuri publice situate in diferite cartiere din apropierea Bucurestiului, inclusiv zona Baneasa.

Ca urmare a intrebarilor referitoare la cine detine proprietatea asupra terenului din zona Baneasa pe care urmeaza sa se realizeze unele dintre aceste imbunatatiri, Banca Mondiala a solicitat Municipalitatii Bucuresti clarificari in legatura cu proprietatea asupra terenului. Se asteapta un raspuns din partea municipalitatii pana la 24 aprilie, 2009.


CV Orsalia Kalantzopoulos

Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.

Newsletter zilnic money.ro

BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.

Urmărește money.ro pe Google News

Articole înrudite