Până să se pronunțe S&P, ne avertizează Moody’s: Criza politică a devenit determinantă pentru ratingul României

România a redus deficitul în 2026, dar riscă să piardă tocmai elementul de care are nevoie pentru ca această ajustare să continue: stabilitatea politică. Într-o analiză publicată cu doar câteva ore înaintea verdictului S&P, Moody’s avertizează că eșecul formării unui nou guvern pune sub semnul întrebării consolidarea fiscală de după 2026 și chiar adoptarea la timp a bugetului pentru 2027. Agenția consideră că evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor fi decisive pentru sustenabilitatea ajustării fiscale și, implicit, pentru profilul de credit al României.

Avertismentul vine după ce Parlamentul a respins, pe 30 septembrie, Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Cabinetul a obținut 182 de voturi pentru, mult sub cele 233 necesare pentru învestitură, ceea ce prelungește criza politică începută în primăvară. Noi negocieri pentru formarea unei majorități sunt programate să înceapă pe 5 octombrie.

Moody’s: politica poate decide dacă ajustarea fiscală rezistă

Pentru Moody’s, problema nu este că România nu a făcut progrese în reducerea deficitului. Dimpotrivă, agenția arată că ajustarea fiscală din acest an a depășit semnificativ așteptările inițiale.

Problema este ceea ce urmează.

România are nevoie de o consolidare fiscală suplimentară pentru a continua reducerea deficitului, iar acest lucru presupune decizii bugetare și reforme care nu pot fi împinse la nesfârșit. În lipsa unui guvern cu suficient sprijin parlamentar, capacitatea de a lua aceste decizii devine incertă.

„Evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor fi un factor determinant” pentru a stabili dacă ajustarea fiscală recentă se va dovedi sustenabilă, apreciază Moody’s.

Agenția avertizează și asupra bugetului pentru 2027. După eșecul celui mai recent vot de învestitură, devine tot mai probabil ca până la sfârșitul acestui an să nu existe suficient sprijin politic pentru adoptarea bugetului.

Iar pentru agențiile de rating, un buget credibil nu este un simplu document contabil. Este dovada că măsurile de reducere a deficitului pot continua și după anul în care au fost introduse.

Deficitul a scăzut, dar nota de plată a statului crește

Datele până la sfârșitul lunii august arată o îmbunătățire clară a execuției bugetare. Deficitul pe bază cash a coborât la 2,9% din PIB, de la 4,5% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

O parte importantă a acestei ajustări provine însă din limitările temporare aplicate salariilor și transferurilor sociale, care au redus cheltuielile, precum și din creșterea veniturilor fiscale. Încasările din TVA, de exemplu, au fost cu 25,2% mai mari decât în perioada comparabilă.

Moody’s atrage însă atenția că presiunile structurale asupra bugetului rămân importante. Finanțarea prin PNRR se apropie de final, în timp ce cheltuielile pentru apărare, salariile din sectorul public și pensiile exercită presiuni suplimentare asupra bugetului.

Cu alte cuvinte, reducerea deficitului din 2026 nu rezolvă automat problema fiscală a României. Testul adevărat este dacă aceeași traiectorie poate fi menținută în 2027 și în anii următori.

Dobânzile devin o problemă tot mai mare

Una dintre cele mai mari vulnerabilități semnalate de Moody’s este factura pentru dobânzi.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 42 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, echivalentul a circa 2,2% din PIB-ul din 2025. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, creșterea este de 26,7%.

Este o evoluție care arată cât de mult contează costul finanțării pentru bugetul României. Cu cât statul se împrumută mai scump, cu atât o parte mai mare din veniturile bugetare este direcționată către serviciul datoriei și nu către investiții sau alte cheltuieli publice.

În același timp, contextul de finanțare internă s-a deteriorat. Moody’s notează că raportul mediu dintre cererea și oferta de titluri de stat la licitațiile din septembrie a fost de numai 1,3 ori, iar pentru scadențele de până la un an a coborât la 0,9 ori.

Asta înseamnă că, pentru unele scadențe, cererea investitorilor nu a acoperit nici măcar oferta statului.

România trebuie să găsească bani într-o piață mai dificilă

Presiunea este cu atât mai mare cu cât necesarul brut de finanțare al României este estimat de Moody’s la aproximativ 55 de miliarde de euro în acest an.

Statul trebuie să refinanțeze datorii ajunse la scadență și, în același timp, să acopere deficitul bugetar. Pentru acest lucru are nevoie de acces constant la piețele financiare.

Or, accesul la finanțare depinde și de încrederea investitorilor.

Moody’s subliniază că peste jumătate din datoria administrației publice este denominată în valută, astfel că evoluția cursului de schimb poate pune presiune suplimentară atât asupra serviciului datoriei, cât și asupra deficitului de cont curent.

În acest context, incertitudinea politică nu mai este doar o problemă instituțională. Ea poate deveni o problemă financiară, dacă investitorii cer prime de risc mai mari pentru a continua să finanțeze statul român.

România, la ultima treaptă înainte de „junk”

Moody’s a confirmat în august ratingul României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Fitch a menținut, la rândul său, calificativul BBB-, tot ultima treaptă investment grade, și perspectiva negativă.

S&P se află acum în fața deciziei sale. România are în prezent din partea agenției calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, de asemenea ultima treaptă din categoria investment grade. Verdictul este așteptat în această seară.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a insistat în ultimele zile că execuția bugetară reprezintă principalul argument al României în discuțiile cu S&P. El a indicat reducerea deficitului cu aproximativ 1,6 puncte procentuale și cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul precedent și a spus că are încredere în menținerea ratingului investment grade.

Numai că Moody’s introduce acum o problemă suplimentară în ecuație: nu este suficient ceea ce România a făcut până acum. Contează dacă va putea continua.

S&P decide astăzi. Moody’s a transmis deja avertismentul

Mesajul celor trei mari agenții este, în esență, convergent: România a făcut pași în direcția reducerii deficitului, dar riscurile fiscale și politice rămân ridicate.

Înaintea verdictului S&P, Moody’s mută însă accentul foarte clar pe factorul politic. Fără un guvern capabil să construiască o majoritate și să adopte un buget credibil pentru 2027, ajustarea fiscală din 2026 riscă să rămână doar o etapă, nu începutul unei traiectorii stabile.

Iar pentru o țară care se află deja la ultima treaptă a categoriei investment grade, diferența dintre o ajustare fiscală care continuă și una care se blochează poate deveni esențială pentru costul la care România se va putea împrumuta în anii următori.

S&P urmează să dea astăzi propriul verdict.