Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.
Parchetul consideră că textul actual al proiectului nu prevede "cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare".
De asemenea, Parchetul General consideră că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate.
"Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal", se mai arată în comunicat.
În opinia Parchetului, textul de la punctul 17 al proiectului ar trebui reformulat astfel: "(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei".
Parchetul General propune reformularea similară a punctului 18 (referitor la introducerea art. 242 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 96/2006) în sensul: "(5) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se supune spre dezbatere şi adoptare plenului respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adoptă cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. (6) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui ministru care are şi calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către Preşedintele Camerei respective".
