Situație neobișnuită în Registrul Electoral al României. Peste 17.000 de cetățeni cu vârste de peste 100 de ani figurează încă în evidențele electorale, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu îi poate radia deoarece lipsesc documentele oficiale care să confirme decesul.
Instituția încearcă acum să lămurească situația prin verificări în primării și prin schimburi de date cu alte instituții ale statului. O cifră de peste 17.000 de persoane a ajuns în centrul atenției după declarațiile președintelui Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu. Șeful AEP a explicat, la Târgu Mureș, că instituția a pornit de la aproximativ 35.000 de cetățeni cu vârste de peste 100 de ani care figurau în Registrul Electoral. Situația a fost clarificată pentru aproximativ jumătate dintre aceștia. Pentru cei peste 17.000 rămași însă, autoritățile nu au documentele necesare pentru radiere.
De ce apar probleme! Vârsta de peste 100 de ani nu este suficientă pentru radierea unei persoane din Registrul Electoral
Explicația ține, în principal, de vechile probleme ale sistemului de evidență a populației.
Potrivit lui Adrian Țuțuianu, în unele cazuri decesul unei persoane nu a fost înregistrat sau comunicat către toate instituțiile care trebuiau să actualizeze evidențele. Președintele AEP a evocat și situații din perioada de dinainte de 1989, când transmiterea informațiilor între primării și instituțiile de stare civilă nu se făcea întotdeauna la timp. Problema este însă una juridică și administrativă. Vârsta de peste 100 de ani nu este suficientă pentru radierea unei persoane din Registrul Electoral. Pentru eliminarea unui alegător decedat sunt necesare documente sau comunicări oficiale care să confirme decesul. Faptul că o persoană figurează în continuare în Registru nu înseamnă automat că aceasta mai trăiește și nici că persoana respectivă a votat sau ar putea vota.
Existăă români care apar în evidențe cu două CNP-uri!
Autoritatea Electorală Permanentă pregătește acum o operațiune de verificare mai amplă.
Cazurile vor fi centralizate pe județe și localități, iar echipele AEP urmează să colaboreze cu primăriile pentru identificarea documentelor care lipsesc. În anumite situații, autoritățile locale vor încerca să identifice rude sau alte persoane care ar putea deține certificate de deces.
Scopul este simplu: dacă decesul poate fi demonstrat oficial, persoana poate fi radiată din Registrul Electoral. AEP verifică, de asemenea, o altă problemă:-existența unor cetățeni care apar în evidențe cu două CNP-uri.
Verificări și la Casa de Pensii și la Casele de Sănătate
AEP nu se bazează doar pe documentele găsite în primării. Potrivit lui Adrian Țuțuianu, vor fi realizate verificări încrucișate cu Casa Națională de Pensii, inclusiv pentru identificarea situațiilor în care plata unei pensii a fost oprită din cauza decesului. Vor fi utilizate și informații de la Casele de Sănătate, iar AEP va colabora cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor. Aceste verificări pot ajuta la identificarea unor situații neclare, însă radierea din Registrul Electoral trebuie făcută în baza procedurilor și documentelor prevăzute de lege.
Aproape un milion de români cu domiciliul în străinătate, o altă problemă
Potrivit lui Adrian Țuțuianu, aproximativ un milion de români cu domiciliul în străinătate reprezintă o categorie pentru care actualizarea datelor este mai dificilă.Dintre aceștia, peste 400.000 sunt cetățeni din Republica Moldova care au redobândit cetățenia română, potrivit declarațiilor șefului AEP.Autoritatea intenționează să discute cu autoritățile electorale din Republica Moldova pentru a vedea în ce condiții pot fi transmise informații despre aceste persoane și dacă este nevoie de un acord între cele două state.O altă situație complicată este cea a românilor care au decedat în străinătate. Potrivit explicațiilor oferite de șeful AEP, o parte dintre decesele produse în afara țării în ultimele decenii nu ajung să fie transcrise în România imediat.
În unele cazuri, familiile solicită transcrierea certificatului de deces abia atunci când apare o problemă succesorală. Până la actualizarea evidențelor, persoana poate rămâne în Registrul Electoral.
Peste 19 milioane de români figurează în Registrul Electoral
Dimensiunea problemei trebuie privită și prin raportare la numărul total de alegători.
La 31 iulie 2026, în Registrul Electoral figurau 19.031.458 de cetățeni români cu drept de vot. Dintre aceștia, 17.979.417 aveau domiciliul sau reședința în România, iar 1.052.041 aveau domiciliul în străinătate și dețineau pașaport CRDS. AEP operează în mod curent radieri ca urmare a deceselor. Numai în luna iulie 2026, la nivelul primăriilor au fost înregistrate 18.607 radieri ca urmare a decesului, potrivit datelor publicate de instituție.
Pentru autorități, actualizarea listelor electorale este importantă mai ales în cazul alegerilor și, în special, al referendumurilor, unde regulile privind numărul de alegători și cvorumul pot avea un rol esențial. Șeful AEP susține că instituția urmărește ca Registrul Electoral să fie cât mai exact și actualizat, astfel încât datele oficiale să nu creeze probleme în procesele electorale.
Cele peste 17.000 de cazuri rămase în urma verificării nu reprezintă, în sine, o listă de persoane despre care autoritățile au stabilit că sunt decedate.Este vorba despre cetățeni pentru care AEP nu deține în prezent documentele necesare pentru radierea din Registrul Electoral.
