Oamenii de știință din Elveția au descoperit microorganisme care pot digera plasticul la 15 grade Celsius
Descoperirea făcută de cercetători în zonele alpină și arctică, mai exact microbii care pot digera plasticul la temperaturi scăzute, ar putea avea un potențial uriaș în procesele de reciclare, scrie The Guardian.
În timp ce materialele plastice au fost utilizate pe scară largă doar din anii 1950, microbii pot degrada polimerii deoarece seamănă cu unele structuri găsite în celulele vegetale.
Până în prezent, au fost găsite mai multe microorganisme care pot face acest lucru, dar, de obicei, pot funcționa la temperaturi peste 30 grade Celsius. Asta înseamnă că utilizarea lor în practica industrială este prohibitiv de costisitoare din cauza încălzirii necesare. De asemenea, înseamnă că utilizarea lor ar lăsa o amprentă semnificativă în emisiile de carbon.
Oamenii de știință de la Institutul Federal Elvețian WSL au găsit microbi care pot face acest lucru la 15°C, ceea ce ar putea duce la un progres în reciclarea microbiană. Descoperirile lor au fost publicate în revista Frontiers in Microbiology.
Materialele plastice testate au inclus polietilenă nebiodegradabilă (PE) și poliester-poliuretan biodegradabil (PUR), precum și două amestecuri biodegradabile disponibile comercial de tereftalat de polibutilenă adipat (PBAT) și acid polilactic (PLA).
Niciuna dintre tulpini nu a reușit să digere PE, chiar și după 126 de zile de incubare pe aceste materiale plastice. Dar 19 tulpini (56%), inclusiv 11 ciuperci și opt bacterii, au reușit să digere PUR la 15 grade Celsius, în timp ce 14 ciuperci și trei bacterii au reușit să digere amestecurile de plastic de PBAT și PLA. Acesta ar fi un prim pas important în direcția reciclării plasticului și a curățării planetei. Cercetările continuă.
„Următoarea mare provocare va fi identificarea enzimelor care degradează plasticul produse de tulpinile microbiene și optimizarea procesului pentru a obține cantități mari de proteine. În plus, ar putea fi necesară modificarea suplimentară a enzimelor pentru a optimiza proprietăți precum stabilitatea proteinelor”, explică Dr Beat Frey, unul dintre autorii studiului.
