Președintele rus Vladimir Putin a lansat vineri o nouă invitație către omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a purta discuții de pace în capitala Rusiei, Moscova, propunere respinsă anterior de liderul de la Kiev. Totodată, șeful Kremlinului a exclus categoric posibilitatea prezenței trupelor străine în Ucraina, atât înainte, cât și după semnarea unui eventual acord de pace, potrivit agențiilor AFP, Reuters, dpa și EFE.

„Partea ucraineană dorește și propune această întâlnire. Am spus deja: 'Sunt dispus, vă rog să veniți, garantăm pe deplin și complet condițiile de lucru și de siguranță. Garanția este de 100%'”, a declarat Putin în cadrul Forumului Economic Estic, desfășurat la Vladivostok.

Putin, care nu a mai avut o întâlnire cu Zelenski din decembrie 2019, a respins ideea organizării discuțiilor într-o țară terță, catalogând această propunere din partea Kievului drept „gratuită”.

„Data viitoare, dacă cineva dorește cu adevărat să se întâlnească cu noi, suntem pregătiți. Cel mai bun loc pentru aceasta este capitala Federației Ruse, orașul-erou Moscova”, a declarat liderul rus, fiind aplaudat de audiență.

Cu toate acestea, președintele rus a pus sub semnul întrebării utilitatea unei astfel de întâlniri în actualul context, susținând că Zelenski nu mai are legitimitate ca președinte, o poziție pe care Moscova o exprimă din mai 2024, când consideră că mandatul liderului ucrainean a expirat.

„Nu văd prea mult rost. De ce? Pentru că ajungerea la un acord cu partea ucraineană este practic imposibilă în chestiuni cheie. Chiar dacă există voință politică, de care mă îndoiesc, există dificultăți juridice și tehnice”, a adăugat Putin.

De cealaltă parte, Zelenski a declarat joi, la Paris, că invitația de a merge la Moscova arată că Putin nu dorește, în realitate, o întâlnire. Ministrul adjunct de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a calificat propunerea ca fiind „inacceptabilă”.

Summitul Coaliției Voinței și avertismentele Moscovei privind trupele străine

În contextul negocierilor de pace, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că 26 de țări s-au angajat să participe la o eventuală forță de reasigurare, în cazul unui armistițiu sau tratat de pace între Ucraina și Rusia. Aceasta ar putea implica trupe desfășurate în Ucraina sau prezență în aer și pe mare.

„În ziua în care conflictul se încheie, garanțiile de securitate sunt implementate”, a spus Macron, precizând că nu este vorba de un război împotriva Rusiei, ci de o măsură de descurajare a unor noi atacuri asupra Ucrainei.

Însă, Kremlinul a respins ferm orice garanții militare occidentale acordate Ucrainei.

„Pot străinii, în special contingentele militare europene și americane, să asigure și să garanteze securitatea Ucrainei? Absolut nu, nu pot”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov pentru agenția Ria Novosti, adăugând că și Rusia are nevoie de propriile garanții de securitate.

Peskov a mai acuzat țările europene că „împiedică” încheierea conflictului izbucnit în februarie 2022, prin invazia rusă.

Vladimir Putin a fost și mai tranșant, avertizând că orice forță occidentală prezentă în Ucraina va fi considerată „țintă legitimă” pentru armata rusă.

„Aceasta este una dintre cauzele originare ale conflictului, apropierea Ucrainei de NATO. Prin urmare, dacă apar trupe acolo, mai ales acum, în timpul acțiunilor militare, acestea vor fi ținte legitime”, a subliniat liderul rus.

Putin a reiterat că acest lucru rămâne valabil și după semnarea unui eventual acord de pace: „Trupele străine rămân o țintă și dacă se ajunge la un acord care să conducă la o pace durabilă între cele două țări”.

„Așadar, nu văd niciun rost în prezența lor pe teritoriul ucrainean. Și dacă se ajunge la un acord, nimeni nu se îndoiește că Rusia îl va respecta pe deplin”, a adăugat Putin.

El a menționat, de asemenea, că „Rusia va respecta garanțiile de securitate care, desigur, trebuie aprobate pentru Rusia și Ucraina”, adăugând însă că „nimeni nu a discutat serios acest lucru cu noi până acum”.

Putin neagă problemele economice, în ciuda criticilor interne

Pe plan intern, președintele rus a negat că economia țării sale s-ar confrunta cu dificultăți, în pofida avertismentelor din partea unor oficiali de rang înalt, precum șeful Sberbank, German Gref, care a vorbit recent despre o „stagnare tehnică”.

„Inflația a crescut. Trebuie să rezolvăm problemele macroeconomice. Și, pentru a face acest lucru, trebuie să asigurăm o revenire lină și calmă a economiei pentru a menține indicatorii macroeconomici și a reduce creșterea prețurilor”, a declarat Putin, potrivit agenției TASS.

El a adăugat că obiectivul este menținerea unei creșteri economice sustenabile, cu o inflație cât mai redusă.

Cu o zi înainte, în cadrul aceluiași forum, German Gref afirmase că al doilea trimestru din 2025 indică o stagnare tehnică: „Iulie și august arată semne destul de clare că ne apropiem de o creștere zero”, a spus el, explicând că rata ridicată a dobânzii – 18% – este principalul obstacol.

Totuși, Gref a precizat că investițiile ar putea reveni dacă Banca Centrală va reduce dobânda cu cel puțin 200 de puncte de bază.

În replică, Putin a susținut deciziile Băncii Centrale: „Unii membri ai guvernului împărtășesc aceeași opinie cu privire la faptul că Banca Centrală menține rata dobânzii ridicată, dar o face pentru a combate inflația. Acesta este scopul, acela de a reduce prețurile”.

În vara anului 2025, Banca Centrală a redus dobânzile față de nivelul de 21% din octombrie 2024, pentru a tempera inflația în creștere. Totuși, presiunile din partea mediului de afaceri au continuat, în contextul unei monede ruble tot mai puternice și al pierderii competitivității exporturilor rusești.

În pofida stabilizării parțiale a inflației, perspectivele economiei ruse – afectate de sancțiuni internaționale și de efortul de război – s-au deteriorat. Potrivit analiștilor independenți, combinarea acestor factori ar putea duce la o criză bancară.

Putin critică protecționismul și invită companiile occidentale să revină

În altă ordine de idei, liderul rus a criticat protecționismul comercial, susținând că acesta afectează atât țările care îl aplică, cât și economia globală.

„Acesta dăunează celor care îl implementează, economiei globale și comerțului internațional. Acest lucru duce la separatism regional și internațional”, a spus Putin, fără a menționa direct Statele Unite.

El a calificat decizia unor state de a se izola economic drept „complicată” și „contraproductivă”, deoarece „reduce competitivitatea”.

Deși nu a făcut referire explicită la taxele vamale impuse de președintele american Donald Trump, care afectează aliații Moscovei, precum India – Putin a subliniat că Rusia este deschisă colaborării cu toți partenerii dispuși să coopereze: „Suntem deschiși cooperării cu toate țările din lume, desigur cu cei care doresc să lucreze cu noi, prietenii noștri”.

Putin a mai spus că firmele occidentale care au părăsit piața rusă în urma războiului din Ucraina ar putea reveni, dar „în condiții noi”.

În ceea ce privește relațiile cu SUA, liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia este gata să colaboreze în exploatarea Arcticii, dar acest lucru necesită „o decizie politică”. El a mai anunțat că Moscova a primit propuneri pentru participarea la proiecte în Alaska, locul în care a avut loc cel mai recent summit între Putin și Trump, în august.