Președintele Rusiei, Vladimir Putin, solicită Ucrainei să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului, să renunțe la planurile de aderare la NATO, să adopte o poziție neutră și să refuze prezența trupelor occidentale pe teritoriul său, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate de conducerea Kremlinului.

Putin a avut vineri trecută o întâlnire cu președintele american Donald Trump în Alaska, în cadrul primului summit Rusia-SUA din ultimii patru ani. Cei doi lideri au petrecut aproape întreaga întâlnire, care a durat trei ore, în spatele ușilor închise, discutând despre posibile compromisuri privind situația din Ucraina, potrivit surselor care au preferat să rămână anonime din cauza sensibilității subiectului.

Ulterior, vorbind alături de Trump, Putin a spus că speră ca această întâlnire să deschidă calea către pace în Ucraina, însă niciunul dintre președinți nu a oferit detalii concrete despre subiectele abordate.

Cea mai amplă relatare de până acum din perspectiva Rusiei privind propunerea lui Putin la summit a permis Reuters să contureze ceea ce Kremlinul dorește într-un potențial acord de pace, menit să pună capăt războiului care a provocat sute de mii de victime.

Potrivit surselor ruse, Putin a făcut unele concesii în ceea ce privește revendicările teritoriale formulate în iunie 2024, când a cerut ca Ucraina să cedeze integral cele patru regiuni pe care Rusia le revendică ca parte a sa: Donețk și Lugansk în est (Donbasul) și Herson și Zaporojie în sud.

Kievul a respins acești termeni, considerându-i echivalentul unei capitulări.

În noua sa propunere, președintele rus insistă ca Ucraina să se retragă complet din zonele din Donbas încă controlate, însă Moscova ar păstra actualele linii de front în Zaporojie și Herson, au explicat sursele.

Conform estimărilor SUA și datelor disponibile, Rusia controlează aproximativ 88% din Donbas și 73% din regiunile Zaporojie și Herson.

De asemenea, Moscova ar fi dispusă să cedeze mici porțiuni din teritoriile din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk pe care le deține, ca parte a unui eventual acord.

Totuși, Putin nu renunță la cererile sale anterioare, care includ abandonarea de către Ucraina a planurilor de aderare la NATO, obținerea unui angajament juridic din partea alianței conduse de SUA că aceasta nu se va extinde spre est, limitarea forțelor armate ucrainene și interzicerea desfășurării trupelor occidentale pe solul ucrainean ca parte a unor forțe de menținere a păcii.

În ciuda acestor propuneri, pozițiile celor două părți rămân departe una de cealaltă, la mai bine de trei ani de la începutul invaziei ruse la scară largă, care a urmat anexării Crimeei în 2014 și conflictului prelungit din estul Ucrainei.

Ministerul de Externe al Ucrainei nu a făcut declarații imediate cu privire la aceste propuneri.

Președintele Volodimir Zelenski a respins în mod repetat ideea de a ceda teritorii recunoscute internațional și a subliniat că Donbasul reprezintă o fortăreață vitală care împiedică extinderea agresiunii ruse.

„Dacă vorbim pur și simplu despre o retragere din est, nu putem face asta”, a afirmat el joi, în comentarii publicate de Kiev. „Este o chestiune de supraviețuire a țării noastre, care implică cele mai puternice linii defensive”, a adăugat Zelenski.

În același timp, aderarea la NATO este un obiectiv strategic consacrat în Constituția Ucrainei și considerat de Kiev drept cea mai solidă garanție de securitate. Președintele ucrainean a subliniat că Rusia nu are dreptul să decidă asupra apartenenței țării sale la alianță.

Casa Albă și NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind propunerile Rusiei.

Samuel Charap, expert în politică și președinte al departamentului de Politici pentru Rusia și Eurasia la think-tank-ul RAND din SUA, a declarat că cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas rămâne o opțiune dificilă din punct de vedere politic și strategic pentru Kiev.

„Deschiderea către 'pace' în termeni categoric inacceptabili pentru cealaltă parte ar putea fi mai degrabă un spectacol de dragul lui Trump decât un semn al unei adevărate dorințe de compromis. Singura modalitate de a testa această propunere este de a începe un proces serios la nivel de lucru pentru a clarifica aceste detalii”, a explicat Charap.

Trump: Putin dorește încheierea războiului

Forțele ruse controlează în prezent aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, o suprafață comparabilă cu statul american Ohio, potrivit estimărilor SUA și hărților open-source.

Cele trei surse apropiate Kremlinului au precizat că summitul din Anchorage, Alaska, a reprezentat cea mai bună oportunitate pentru pace de la începutul războiului, întrucât au avut loc discuții clare despre condițiile impuse de Rusia, iar Putin și-a arătat disponibilitatea de a face concesii teritoriale.

„Putin este pregătit pentru pace – pentru compromis. Acesta este mesajul care i-a fost transmis lui Trump”, a afirmat una dintre surse.

Sursele au avertizat însă că Moscova nu știe dacă Ucraina este dispusă să cedeze ce mai controlează din Donbas și că, în caz contrar, conflictul va continua. Nu este nici clar dacă SUA vor recunoaște teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, au adăugat acestea.

O a patra sursă a menționat că, deși problemele economice nu sunt o prioritate majoră pentru Putin, el înțelege vulnerabilitatea economică a Rusiei și efortul necesar pentru a avansa în Ucraina.

Trump a declarat că dorește să pună capăt „băii de sânge” provocate de război și să fie amintit ca un „președinte pacificator”. El a anunțat luni că lucrează pentru a organiza o întâlnire între liderii Rusiei și Ucrainei, urmată de un summit trilateral cu președintele SUA.

„Cred că Vladimir Putin vrea să-l vadă încheiat (n.r. – războiul)”, a spus Trump, în timp ce Zelenski se afla alături de el în Biroul Oval. „Sunt încrezător că vom rezolva problema”, a adăugat republicanul.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a afirmat joi că Putin este dispus să se întâlnească cu Zelenski, însă mai întâi trebuie clarificate toate problemele și există incertitudini privind autoritatea lui Zelenski de a semna un acord de pace.

Putin și-a exprimat în repetate rânduri îndoielile privind legitimitatea lui Zelenski, deoarece mandatul acestuia urma să expire în mai 2024, iar din cauza războiului nu au avut loc alegeri noi. Kievul susține că Zelenski rămâne președintele legitim al țării.

Liderii din Regatul Unit, Franța și Germania și-au exprimat scepticismul că Putin dorește cu adevărat să încheie războiul.

Garanții de securitate pentru Ucraina

Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, a avut un rol cheie în pregătirea summitului și a campaniei pentru pace, conform a două surse ruse.

Pe 6 august, Witkoff s-a întâlnit la Kremlin cu Putin și cu consilierul pentru afaceri internaționale al președintelui rus, Iuri Ușakov. În cadrul discuțiilor, Putin i-a transmis clar lui Witkoff că este dispus să ajungă la un acord și a detaliat condițiile pe care le-ar accepta pentru pace, au explicat două surse ruse.

Dacă Rusia și Ucraina vor putea ajunge la un compromis, există mai multe opțiuni pentru un acord oficial – inclusiv un posibil acord tripartit Rusia-Ucraina-SUA, recunoscut de Consiliul de Securitate al ONU, a spus una dintre surse.

O altă posibilitate este revenirea la acordurile eșuate de la Istanbul din 2022, în care Rusia și Ucraina au discutat despre neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul garanțiilor de securitate oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate: Regatul Unit, China, Franța, Rusia și Statele Unite, au adăugat sursele.

„Există două opțiuni: război sau pace, iar dacă nu există pace, atunci există mai mult război”, a concluzionat una dintre surse.