Reuters: România va avea nevoie de mai mulți ani pentru stabilizarea finanțelor și aderarea la zona euro, potrivit unei analize realizate de agenția de presă Reuters și preluate de Agerpres, în contextul în care Bulgaria a devenit recent al 21-lea stat membru al zonei euro. România se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care nu au adoptat încă moneda unică, alături de Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
Reuters: România va avea nevoie de mai mulți ani pentru stabilizarea finanțelor, pe fondul deficitului bugetar
Analiza subliniază că principala problemă a României este dificultatea de a reduce cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, un obstacol major în îndeplinirea criteriilor necesare pentru adoptarea euro. În acest context, perspectivele unei aderări pe termen scurt sunt considerate nerealiste, chiar dacă sprijinul public pentru moneda unică rămâne relativ ridicat.
Potrivit datelor citate de Reuters, România se confruntă cu dezechilibre fiscale persistente, iar consolidarea bugetară necesară pentru aderarea la zona euro va necesita timp și măsuri consistente. Conform sondajului Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană, 59% dintre români susțin adoptarea monedei euro. Cu toate acestea, pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al creșterii formațiunilor de extremă dreapta în sondaje, subiectul aderării a dispărut aproape complet din dezbaterea publică.
În același timp, analiștii Reuters atrag atenția că, în mai multe state membre UE care nu au adoptat încă euro, partidele eurosceptice aflate la guvernare sau în parlamente sunt reticente față de extinderea zonei euro în viitorul apropiat. Această tendință încetinește procesul de integrare monetară la nivel european, chiar și în țările unde sprijinul populației este semnificativ.
Reuters: România va avea nevoie de mai mulți ani pentru stabilizarea finanțelor, în timp ce alte state UE ezită
Situația României este comparabilă cu cea a altor state din afara zonei euro, însă diferențele sunt notabile. În Ungaria, sprijinul public pentru adoptarea euro este de aproximativ 72%, cel mai ridicat din rândul statelor UE care nu folosesc moneda unică. Cu toate acestea, Ungaria are cea mai mare pondere a datoriei publice în PIB dintre aceste state, iar reducerea deficitului a stagnat după pandemie, pe fondul cheltuielilor guvernamentale ridicate. În plus, premierul Viktor Orban a inclus în Constituție faptul că forintul este moneda națională, ceea ce face adoptarea euro extrem de dificilă fără o majoritate parlamentară solidă.
În Polonia, doar 45% dintre cetățeni susțin trecerea la euro, iar autoritățile de la Varșovia afirmă că nu se pregătesc pentru adoptarea monedei unice, considerând că economia este avantajată de menținerea propriei monede. În Cehia, sprijinul public este și mai scăzut, de aproximativ 30%, iar guvernul nu intenționează să inițieze demersuri în acest sens, invocând riscurile asociate preluării responsabilităților financiare ale statelor puternic îndatorate din zona euro.
În Suedia, adoptarea euro rămâne un subiect marginal, respins deja prin referendum în 2003, iar în Danemarca, care beneficiază de o derogare oficială, sprijinul public pentru moneda unică este de doar 33%.
