România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, iar competiția pentru desemnarea orașului câștigător va începe oficial în următorii ani.
Primele candidaturi sunt așteptate în toamna lui 2028, finalistele vor fi anunțate în 2029, iar orașul desemnat va avea la dispoziție cinci ani pentru a pregăti programul cultural. Țara noastră intră într-o nouă cursă europeană pentru cultură. După experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023, o altă localitate din țară va primi în 2034 titlul de Capitală Europeană a Culturii, unul dintre cele mai importante proiecte culturale europene. Potrivit informațiilor anunțate de Comisia Europeană, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna anului 2028. În 2029 vor fi cunoscute orașele finaliste, iar câștigătoarea va avea apoi aproximativ cinci ani pentru a transforma candidatura într-un amplu program cultural european.
Sibiu și Timișoara au deschis drumul
România nu pornește de la zero. Sibiu a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2007, împreună cu Luxemburg, în timp ce Timișoara a fost una dintre capitalele europene ale culturii în 2023, alături de Veszprém și Elefsina. Cele două experiențe au demonstrat că un asemenea titlu nu înseamnă doar un calendar de spectacole și evenimente desfășurate pe parcursul unui an.
În jurul proiectelor au fost dezvoltate infrastructuri culturale, parteneriate internaționale, proiecte noi și rețele europene, în timp ce administrațiile și comunitățile locale au acumulat experiență în organizarea unor programe culturale de amploare. Pentru 2034, însă, perspectiva europeană se schimbă.
Capitala Europeană a Culturii nu va mai însemna doar un singur an
Noul cadru propus de Comisia Europeană pune mai mult accent pe ceea ce rămâne după anul în care orașul poartă titlul. Astfel, Capitala Europeană a Culturii va fi privită ca un proiect pe termen lung, iar rezultatele și respectarea angajamentelor asumate vor conta inclusiv după încheierea anului 2034. De acest parcurs va depinde și acordarea Premiului „Melina Mercouri”, denumit după fostul ministru grec al Culturii care a propus, în 1985, programul Capitalelor Europene ale Culturii. Cu alte cuvinte, orașul care va câștiga competiția nu va avea doar misiunea de a organiza un an spectaculos, ci va trebui să demonstreze că investiția culturală produce efecte pe termen lung.
Candidaturile vor fi mai simple
O schimbare importantă vizează chiar procesul de selecție. Criteriile pentru candidatură vor fi simplificate, numărul seturilor de criterii urmând să fie redus de la șase la patru. În același timp, orașele vor putea construi mai ușor candidaturi comune, inclusiv prin proiecte transfrontaliere.
Accentul va fi pus și mai mult pe implicarea comunităților. Tinerii și societatea civilă vor avea un rol important în proiectele prin care orașele își vor susține candidatura. Este o schimbare care poate transforma competiția într-un exercițiu de dezvoltare urbană și comunitară, nu doar într-o întrecere între administrații locale. O altă idee analizată de Ministerul Culturii este ca munca depusă de orașele candidate să nu dispară odată cu desemnarea câștigătorului.
Programele dezvoltate în timpul candidaturii, cel puțin de orașele care ajung în finală, ar putea fi implementate parțial și după încheierea competiției. Experiența Cluj-Napoca este dată drept exemplu. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să fie dezvoltate și după terminarea competiției. Ideea ar putea schimba inclusiv modul în care orașele își pregătesc dosarele. O candidatură nu ar mai fi doar o încercare de a câștiga titlul, ci ar putea deveni o strategie culturală pe termen lung.
Strategia Națională a Culturii 2027-2034, legată de competiția pentru 2034
Ministerul Culturii pregătește, în paralel, Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioadă care se suprapune cu pregătirea competiției pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034.
Ministrul Culturii susține că cele două proiecte trebuie să se completeze. Strategia națională ar urma să ofere orașelor candidate un cadru coerent pentru dezvoltarea unor proiecte legate de participarea culturală, spațiile culturale de proximitate, proiectele intergeneraționale și dezvoltarea unor comunități mai reziliente.
