Prețul motorinei în Statele Unite a atins vineri un record absolut de 6,06 dolari pe galon, prima dată în istorie când pragul de 6 dolari este depășit. Cauza directă: rafinăriile din Rusia lovite de Ucraina și cele din Golful Persic atacate de aliații Iranului au scos din circuit aproape 8% din producția mondială de motorină. Lumea nu are capacitate de rezervă să compenseze. Efectele ajung rapid și în România, prin prețul barilului de petrol, cursul valutar și costurile de transport.
Motorina nu este un combustibil ca oricare altul. Este lichidul care pune în mișcare camioanele, trenurile și navele de marfă, mașinile agricole și generatoarele industriale. Când prețul ei crește, totul devine mai scump - de la pâine la medicamente, de la electricitate la construcții.
„Este combustibilul mai insidios, mai costisitor și cu impact mai mare", spune Bob McNally, președintele Rapidan Energy, citat de CNBC. „Pe măsură ce urcă, devine o îngrijorare reală."
Ce s-a întâmplat cu rafinăriile
Două conflicte simultane au lovit infrastructura globală de rafinare în punctele ei cheie.
În Ucraina, forțele de la Kiev au atacat sistematic rafinăriile rusești, obligând Moscova să interzică exporturile de motorină. Rusia era unul dintre exportatorii majori de combustibil din Europa. Absența ei de pe piață a lăsat un gol semnificativ, mai ales pentru țările care depindeau de rutele din Est.
În Orientul Mijlociu, Iranul și aliații săi Houthi din Yemen au lovit rafinăriile unor state din Golf care sunt aliate ale SUA. Exporturile prin Strâmtoarea Hormuz - un canal prin care trece aproximativ 20% din livrările globale de petrol și produse petroliere - sunt acum restricționate de atacurile iraniene asupra tancurilor.
În total, rafinăriile cu o capacitate de 5 milioane de barili pe zi au ieșit din funcțiune, potrivit datelor prezentate de Gary Simmons, directorul operațional al Valero, una dintre cele mai mari companii de rafinare din lume. Andy Lipow, președintele Lipow Oil Associates, estimează că lumea a pierdut aproape 8% din producția sa de motorină, fără să existe capacitate de rezervă care să preia diferența.
Rafinăriile americane funcționează deja la 98% din capacitate. Nu există unde să mai crești producția.
100 de dolari pe baril, din nou
Pe fondul acestor perturbări, prețul petrolului brut a depășit joi pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din mai. Contractele futures pe țițeiul american au crescut cu aproximativ 20% doar în luna septembrie.
Fermierii și transportatorii americani plătesc acum cu 63% mai mult pentru a-și umple rezervoarele față de aceeași perioadă a anului trecut. Americanii cheltuiesc cu 700 de milioane de dolari pe zi mai mult pe combustibil față de 2025.
Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză petrolieră de la GasBuddy, a avertizat că prețurile actuale ale motorinei vor fi un „ucigaș tăcut al economiei americane" dacă se mențin la aceste niveluri. Efectul nu este imediat vizibil la pompă pentru consumatorul obișnuit, dar se regăsește în prețul la raft al produselor alimentare, al bunurilor de consum și al utilităților.
Cum ajunge criza la România
România nu este izolată de aceste șocuri. Piața locală de combustibili urmează îndeaproape evoluțiile europene, care sunt la rândul lor conectate la cotațiile globale.
Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom de lângă Ploiești, procesează țiței extras din producția internă și din import. Când prețul barilului urcă spre 100 de dolari, costul materiei prime crește, iar acest lucru se reflectă inevitabil în prețul de la pompă. Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, care procesa anterior volume semnificative, nu mai operează, reducând și mai mult capacitatea locală de tamponare a șocurilor externe.
Un al doilea canal de transmisie este cursul valutar. Petrolul se tranzacționează în dolari pe piețele internaționale. Un dolar mai scump față de leu și euro înseamnă că România plătește mai mult pentru aceleași importuri de energie.
Al treilea efect este indirect: costurile de transport mai mari în toată Europa scumpesc mărfurile importate - de la componente industriale la produse alimentare procesate. Petrolul și conflictele din Orientul Mijlociu au mai alimentat inflația în zona euro în lunile recente - un ciclu care pare să se repete acum la o scară mai mare.
Transportatorii români, care operează în mare parte cu motorină, vor resimți presiunea imediat. Uniunile patronale din transport au avertizat în repetate rânduri că marjele sunt deja la limită, iar un nou val de scumpiri la combustibil ar putea forța creșteri de tarife care se vor regăsi în prețurile din magazine.
Ce urmează
Helima Croft, șefa strategiei globale pe mărfuri la RBC Capital Markets, spune că situația pune o „provocare enormă" pentru administrația Trump, care nu are prea multe instrumente la îndemână: rafinăriile americane sunt la capacitate maximă, rezervele strategice au fost deja folosite în cicluri anterioare, iar presiunile diplomatice pentru a stabiliza Orientul Mijlociu nu au dat rezultate.
În lipsa unui armistițiu în Ucraina sau a unei dezescaladări în conflictul cu Iranul, analiștii nu văd o revenire rapidă a prețurilor. Piața de motorină intră în toamnă - sezonul în care cererea pentru încălzire cu combustibil lichid crește în emisfera nordică - fără stocuri adecvate și fără capacitate suplimentară de producție.
România depinde de un mix energetic cu vulnerabilități proprii, în care perturbările din piața combustibililor fosili se resimt mai acut decât în țările cu producție internă mai diversificată sau cu o pondere mai mare a energiei regenerabile.
Pentru consumatorii români, mesajul este simplu: prețurile la pompă și la raft vor rămâne sub presiune atâta timp cât cele două conflicte nu găsesc o cale spre dezescaladare.
