Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, în încercarea de a ține sub control un nou val de inflație în zona euro. De această dată, însă, problema este diferită de cea cu care BCE s-a confruntat în anii 2021-2022: creșterea prețurilor este alimentată în principal de energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz.
Este a doua majorare de dobândă operată de BCE în ultimele trei luni și prima serie de creșteri ale dobânzilor din ultimii trei ani.
Dobânda BCE ajunge la 2,5%
Dobânda facilității de depozit, principalul reper al politicii monetare a BCE, a fost majorată de la 2,25% la 2,5%. Dobânda pentru operațiunile principale de refinanțare a urcat la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală a ajuns la 2,9%.
Decizia vine după accelerarea puternică a inflației din zona euro. În august, rata anuală a inflației a ajuns la 3,3%, de la 2,9% în iulie, cel mai ridicat nivel înregistrat din septembrie 2023.
Principalul vinovat este energia.
Inflația din această componentă a accelerat la 14,3%, de la 10,3% în iulie, pe fondul problemelor de aprovizionare cu petrol și al tensiunilor din apropierea Strâmtorii Ormuz.
Prețul petrolului Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril miercuri, în contextul intensificării confruntărilor dintre SUA și Iran.
Inflația de bază începe să scadă
Datele din economie arată însă o situație mai nuanțată decât sugerează rata generală de 3,3%.
Inflația de bază, care exclude energia și alte componente volatile, a coborât la 2,4%, de la 2,5%. În același timp, inflația serviciilor, urmărită îndeaproape deoarece este mai sensibilă la evoluția salariilor și a cererii interne, a scăzut de la 3,3% la 3%.
Asta înseamnă că șocul energetic nu pare să se fi transmis încă într-o manieră puternică în restul economiei.
Tocmai aici apare una dintre principalele dificultăți pentru BCE. Dobânzile pot tempera cererea, investițiile și consumul, însă au o capacitate redusă de a influența direct prețul petrolului sau disponibilitatea resurselor energetice.
Un șoc diferit de cel din 2021-2022
Situația actuală se deosebește de episodul inflaționist de acum câțiva ani. În 2021-2022, creșterea prețurilor a fost alimentată de o combinație de cerere puternică, blocaje în lanțurile de aprovizionare și politici de stimulare economică.
Acum, energia este factorul dominant.
Potrivit unei analize publicate de economiștii BCE la începutul lunii septembrie, aproximativ 90% din creșterea inflației energetice înregistrată între ianuarie și mai 2026 a fost determinată de factori legați de oferta de energie.
„De această dată, șocul de ofertă din energie domină, în timp ce cererea și stimularea prin politici publice au roluri minore”, au arătat economiștii BCE.
Diferența este esențială pentru politica monetară. BCE poate încerca să reducă presiunile asupra prețurilor prin încetinirea cererii, dar o dobândă mai mare nu poate redeschide rutele de transport al petrolului și nici nu poate rezolva un deficit de energie.
BCE vede inflație mai mare și în următorii ani
Banca centrală nu și-a schimbat doar decizia de dobândă, ci și perspectiva asupra inflației.
Pentru 2026, BCE menține estimarea unei inflații medii de 3% în zona euro. Pentru anii următori, însă, prognozele au fost majorate.
Pentru 2027, noua estimare este de 2,5%, față de 2,1% în prognoza din iunie. Pentru 2028, BCE anticipează o inflație de 2,1%.
Banca centrală avertizează că războiul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni asupra prețurilor și că inflația ar putea rămâne peste ținta de 2% pentru o perioadă mai lungă.
„Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni inflaționiste, iar inflația este de așteptat să rămână cu mult peste țintă pentru o perioadă extinsă”, a transmis BCE.
Europa nu are aceeași inflație
Media zonei euro ascunde diferențe semnificative între statele membre.
În august, inflația a ajuns la 4,5% în Spania, în timp ce în Germania a fost de 2,9%, iar în Franța de 2,7%.
Prin urmare, BCE trebuie să aplice aceeași politică monetară unor economii aflate în situații diferite. Unele țări se confruntă cu presiuni inflaționiste mult mai mari, în timp ce altele au deja o evoluție mai apropiată de obiectivul de 2%.
Pentru BCE, problema este că șocul energetic poate afecta în același timp inflația și creșterea economică. Prețurile mai mari la energie lovesc consumatorii și companiile, iar dobânzile mai mari pot accentua încetinirea activității.
Lagarde: „Povara dovezii revine datelor”
Președinta BCE, Christine Lagarde, semnalase încă din iulie că banca centrală va urmări cu atenție modul în care șocul energetic se transmite în economie.
„Povara dovezii revine datelor”, spunea Lagarde, avertizând că impactul complet al scumpirii energiei asupra inflației nu se manifestase încă.
Acum, BCE trebuie să decidă cât de persistentă este această presiune și, mai ales, dacă ea se va transmite către salarii, servicii și celelalte componente ale inflației.
La o dobândă de depozit de 2,5%, banca centrală consideră că politica monetară se află încă în zona neutră pentru economie. O nouă majorare ar însemna trecerea către o politică monetară care începe să restrângă activ cererea și activitatea economică.
Urmează Fed, Japonia și Banca Angliei
Piețele financiare urmăresc în paralel deciziile celorlalte mari bănci centrale.
Rezerva Federală a SUA urmează să anunțe următoarea decizie de politică monetară pe 16 septembrie, iar Banca Japoniei pe 18 septembrie. Ambele sunt așteptate să ia în calcul noi majorări de dobândă.
Banca Angliei va lua o decizie pe 17 septembrie și este așteptată să mențină dobânda la nivelul actual de 3,75%.
Pentru piețe, următoarele zile vor fi importante nu doar pentru nivelul dobânzilor, ci și pentru mesajele transmise de băncile centrale. În cazul BCE, întrebarea esențială este dacă actualul șoc petrolier va rămâne o problemă concentrată în energie sau dacă va ajunge să alimenteze o nouă rundă de scumpiri în întreaga economie.
De răspunsul la această întrebare depinde și următoarea mișcare a dobânzilor în zona euro.
