Europa își schimbă strategia pentru agricultură și industria alimentară, iar cercetarea nu mai este privită ca un obiectiv în sine. Comisia Europeană vrea ca tehnologiile și ideile dezvoltate în laboratoare să ajungă mai repede în ferme, fabrici, comunități rurale și, în final, pe piață.
Noua abordare reunește agricultura, silvicultura, zonele rurale și sistemele alimentare într-un cadru comun de cercetare și inovare și pune un accent mult mai puternic pe companii, startup-uri și IMM-uri, conform 2eu.brussels. Ideea de la Bruxelles este simplă: Europa produce cercetare, dar trebuie să devină mai bună la transformarea ei în produse, servicii și afaceri competitive.
De la laborator direct în fermă
Comisia Europeană a lansat două cadre strategice care vor orienta cercetarea și inovarea în următorii ani: AgRI 2040, dedicat agriculturii, silviculturii și zonelor rurale, și Food 2040, dedicat sistemelor alimentare, inclusiv pescuitului și acvaculturii.
Schimbarea importantă este metoda.
Fermierii, cercetătorii, companiile și startup-urile ar urma să fie implicați încă din fazele timpurii ale dezvoltării unei soluții. Tehnologiile nu ar trebui doar inventate și apoi prezentate industriei, ci testate direct în condiții reale, în regiuni și ferme diferite, pentru a vedea dacă funcționează și dacă pot fi extinse.
Este o schimbare cu implicații importante pentru business. O tehnologie agricolă poate fi foarte performantă într-un laborator, dar fără un model comercial viabil și fără să fie adaptată condițiilor reale ale fermierilor, ea nu ajunge niciodată să fie utilizată pe scară largă.
Startup-urile și IMM-urile, în centrul noii strategii
Bruxelles vrea să reducă una dintre problemele cunoscute ale ecosistemului european de inovare: distanța dintre invenție și comercializare.
Pentru startup-uri, scaleup-uri și IMM-uri, noua strategie urmărește să creeze o legătură mai clară între cercetare, testare, demonstrație și lansarea pe piață.
Comisarul european pentru startup-uri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, susține că Europa are rezultate puternice în știință și cercetare, dar multe soluții inovatoare întâmpină dificultăți în momentul în care trebuie transformate în produse și servicii comerciale.
Obiectivul este ca inovatorii să poată trece mai ușor de la idee la demonstrarea tehnologiei și apoi la extinderea producției.
Pentru industria agroalimentară, asta poate însemna apariția unor noi soluții pentru automatizarea fermelor, gestionarea apei, reducerea consumului de resurse, monitorizarea culturilor sau procesarea alimentelor.
Ce tehnologii vrea Europa să accelereze
AgRI 2040 include opt mari domenii de acțiune.
Printre acestea se află sănătatea solurilor, apa și nutrienții, sistemele de culturi și zootehnie, bioeconomia, pădurile multifuncționale și dezvoltarea zonelor rurale.
Un domeniu distinct este reprezentat de lanțurile agroalimentare, iar digitalizarea, inteligența artificială și robotica sunt incluse explicit printre direcțiile strategice.
Aici se află una dintre cele mai importante schimbări pentru agricultură. Tehnologiile digitale și inteligența artificială nu mai sunt tratate ca proiecte marginale, ci ca instrumente care pot schimba modul în care sunt administrate fermele și utilizate resursele.
Comisarul pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a dat ca exemple culturile mai rezistente la secetă și temperaturi extreme, metodele rapide de identificare a bolilor plantelor, soluțiile mai sustenabile pentru protecția culturilor și instrumentele digitale pentru folosirea mai eficientă a apei.
„Research and innovation can make a real difference to how we farm and manage our rural areas”, a transmis Hansen.
Agricultura nu mai este privită separat de industria alimentară
O altă schimbare importantă este perspectiva asupra întregului lanț valoric.
Bruxelles nu mai tratează separat cercetarea agricolă, producția, procesarea, distribuția și consumul. Food 2040 urmărește tocmai legătura dintre aceste etape și modul în care o inovație poate trece de la cercetare la producție și apoi la consumator.
Cadrul pentru sistemele alimentare include șase domenii: adaptarea sistemelor alimentare la teritorii, diete sănătoase și sustenabile, eficiența resurselor și reducerea poluării, mediile alimentare și capacitatea consumatorilor de a lua decizii, extinderea inovațiilor și soluțiilor echitabile și sectorul alimentar acvatic.
În esență, Europa încearcă să construiască o strategie în care o tehnologie nouă să nu fie evaluată doar după performanța sa tehnică, ci și după capacitatea de a fi adoptată și comercializată.
De ce contează pentru România
Pentru agricultura românească, noua direcție europeană poate fi relevantă în special prin accentul pus pe testarea tehnologiilor în condiții reale și pe soluții adaptate diferitelor regiuni.
Fermierii vor fi implicați mai mult în procesul de dezvoltare și testare, ceea ce poate permite adaptarea unor tehnologii la probleme concrete precum seceta, accesul la apă, costurile cu inputurile sau lipsa forței de muncă.
În același timp, România are un potențial important pentru dezvoltarea unor afaceri în jurul agriculturii de precizie, automatizării, inteligenței artificiale, monitorizării culturilor, bioeconomiei și utilizării eficiente a resurselor.
Noul model european poate avantaja tocmai companiile care reușesc să lege cercetarea de o problemă concretă din fermă și să transforme soluția într-un produs vandabil.
Șase priorități pentru noua agricultură europeană
AgRI 2040 și Food 2040 sunt construite în jurul unor priorități comune care leagă competitivitatea economică de securitatea alimentară.
Printre acestea se află dezvoltarea startup-urilor și scaleup-urilor, securitatea alimentară și reziliența, protejarea resurselor naturale și economia circulară, siguranța alimentară și a furajelor, nutriția și sănătatea, echitatea și cooperarea internațională.
Comisia consideră că aceste obiective trebuie susținute simultan prin tehnologii, guvernanță și implicarea comunităților și teritoriilor.
Este o abordare care mută accentul de la finanțarea unei cercetări izolate către construirea unui ecosistem economic în jurul inovației.
Fermierul devine parte din procesul de inovare
Un element important este recunoașterea soluțiilor dezvoltate chiar de practicieni.
Comisia vrea să încurajeze inițiativele care valorifică experiența fermierilor și a altor utilizatori și să îi implice în testarea tehnologiilor în condiții diferite.
Pentru agricultură, această schimbare este importantă. O soluție care funcționează într-o fermă dintr-o anumită regiune europeană nu poate fi transferată automat într-o altă zonă, cu alte soluri, climă și structuri de exploatație.
Testarea în teren și adaptarea locală devin astfel parte din procesul de inovare, nu o etapă care vine după ce tehnologia a fost deja dezvoltată.
Un sector de 1.500 de miliarde de euro
Miza economică explică amploarea strategiei.
Potrivit Comisiei Europene, industria alimentară și a băuturilor din UE ar urma să genereze o cifră de afaceri de aproximativ 1.500 de miliarde de euro în 2026. Sistemul agroalimentar european asigură, de asemenea, aproximativ 30 de milioane de locuri de muncă.
În spatele acestor cifre se află însă presiuni tot mai mari: schimbările climatice, resursele limitate, instabilitatea geopolitică, lipsa forței de muncă și a competențelor, modificarea preferințelor consumatorilor și concurența globală.
Europa încearcă să răspundă acestor provocări folosind cercetarea și inovarea nu doar pentru a produce tehnologii noi, ci pentru a face agricultura și industria alimentară mai competitive și mai reziliente.
Banii europeni vor urma aceste priorități
AgRI 2040 și Food 2040 nu sunt, în această etapă, programe cu bugete individuale deja stabilite. Ele reprezintă cadre strategice care vor orienta viitoarele priorități de cercetare și inovare.
Comisia anunță că implementarea va fi făcută prin Horizon Europe pentru perioada 2028-2034 și prin componente relevante ale European Competitiveness Fund.
Sumele concrete nu sunt încă stabilite, deoarece depind de negocierile privind următorul cadru financiar multianual al Uniunii.
Direcția este însă deja conturată: mai multă cercetare aplicată, mai multă testare în teren și o presiune mai mare pentru ca inovația să ajungă efectiv în economie.
Europa vrea să transforme cercetarea în business
În ultimii ani, una dintre criticile aduse ecosistemului european de inovare a fost dificultatea de a transforma cercetarea de calitate în companii capabile să crească rapid și să concureze global.
AgRI 2040 și Food 2040 încearcă să atace exact această problemă în agricultură și industria alimentară.
De acum înainte, succesul unei inovații nu va mai fi măsurat doar prin ceea ce poate face în laborator. Va conta dacă poate fi testată într-o fermă, dacă fermierul o poate folosi, dacă o companie o poate produce la scară și dacă există o piață dispusă să plătească pentru ea.
Pentru România, mesajul este important. Agricultura europeană intră într-o etapă în care competitivitatea nu va mai depinde doar de suprafața exploatată sau de producția obținută, ci tot mai mult de tehnologia folosită, eficiența resurselor și capacitatea de a transforma cercetarea în afaceri.
Următorul moment important este conferința EU AgRI 2040, programată la Bruxelles în 24-25 septembrie. Acolo urmează să fie discutate prioritățile viitoare ale cercetării și inovării în sectorul agroalimentar european.
