Turismul european a început 2026 la un nivel record, în timp ce România merge în direcția opusă. Hotelurile, pensiunile, campingurile și celelalte unități de cazare din Uniunea Europeană au înregistrat 1,321 miliarde de nopți în primele șase luni ale anului, cu 1,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. România a pierdut însă 6,7% din nopțile de cazare, al doilea cel mai slab rezultat din Uniunea Europeană, după Cipru.
Diferența este cu atât mai importantă cu cât turismul european continuă să fie alimentat de revenirea călătoriilor internaționale. În România, în schimb, turiștii străini au o pondere redusă, iar piața rămâne dependentă într-o măsură mult mai mare de românii care călătoresc în propria țară.
Europa stabilește un nou record turistic
În perioada ianuarie-iunie 2026, unitățile de cazare turistică din UE au contabilizat aproximativ 21,8 milioane de nopți în plus față de prima jumătate a anului trecut. Totalul a urcat de la circa 1,299 miliarde la 1,321 miliarde de nopți, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru primele șase luni ale unui an.
Creșterea nu vine doar din turismul intern. Nopțile petrecute de vizitatorii străini au ajuns la 645,4 milioane, cu 2,5% mai multe decât în perioada similară din 2025. Turismul intern a avansat mai lent, cu 0,9%, până la 675,7 milioane de nopți.
Practic, turiștii internaționali au generat aproximativ trei sferturi din creșterea numărului total de nopți în trimestrul al doilea. Este unul dintre cele mai importante semnale din datele Eurostat: europenii continuă să călătorească în propriile țări, dar motorul suplimentar al pieței vine tot mai mult din mobilitatea internațională.
Iar aici România are una dintre marile sale vulnerabilități.
România, printre cele mai mari perdante din UE
În timp ce 18 dintre cele 27 de state membre au raportat creșteri ale numărului de nopți de cazare în prima jumătate a anului, România a înregistrat un recul de 6,7%.
Doar Cipru a avut o scădere mai mare, de 7,7%. La polul opus se află Irlanda, cu un avans spectaculos de 14,6%, Malta, cu 9,9%, și Slovacia, cu 5,9%.
Datele irlandeze trebuie însă privite cu o anumită rezervă, Eurostat precizând că statisticile pentru această țară sunt considerate nesigure. România nu beneficiază de o astfel de explicație: cifrele indică pur și simplu o contracție puternică a activității de cazare.
Eurostat nu oferă o explicație unică pentru declinul României, iar datele nu permit atribuirea scăderii unui singur factor. Cert este însă rezultatul: în momentul în care turismul european stabilește un nou record, România pierde teren.
Problema pe care România nu reușește să o rezolve: turiștii străini
Una dintre cele mai mari diferențe față de principalele destinații europene apare atunci când este analizată originea turiștilor.
În UE, 48,9% dintre nopțile de cazare din prima jumătate a anului au fost generate de vizitatori străini. În România, proporția a fost de numai 23%.
Cu alte cuvinte, mai puțin de un sfert dintre nopțile petrecute în unitățile de cazare din România au fost generate de turiști veniți din afara țării.
Este o diferență majoră față de destinațiile care au reușit să transforme turismul internațional într-un motor economic important. În Malta, de exemplu, turiștii străini au generat 95,2% dintre nopțile de cazare. În Cipru, proporția a fost de 92,6%, iar în Luxemburg de 87,7%.
România seamănă mai degrabă cu marile piețe europene care se bazează în primul rând pe turismul intern. În Germania, turiștii nerezidenți au reprezentat 18,5% din total, iar în Polonia 19,8%.
Diferența este că Germania și Polonia au piețe interne mult mai mari și infrastructuri turistice dezvoltate pe o scară incomparabilă cu România. În cazul țării noastre, ponderea redusă a turiștilor străini înseamnă că industria este mai vulnerabilă atunci când cererea internă încetinește.
Italia, Spania și Franța trag Europa înainte
Recordul european este susținut în special de marile destinații turistice.
Italia a ajuns la aproximativ 219,5 milioane de nopți în primele șase luni, după un plus de 6,7 milioane față de anul trecut. Spania a urcat la 222,8 milioane, cu 3,4 milioane de nopți suplimentare, iar Franța a ajuns la aproximativ 193 de milioane, după o creștere de 2,6 milioane.
Spania rămâne astfel cea mai mare dintre aceste trei piețe, însă Italia a avut o creștere absolută aproape dublă față de aceasta.
Și mai interesant este faptul că fiecare dintre marile destinații își valorifică diferit avantajele. În Italia și Franța, creșterea a fost alimentată în special de turiștii internaționali. În Spania, turismul intern a avut contribuția cea mai importantă.
România nu reușește, deocamdată, să beneficieze suficient nici de unul dintre aceste motoare.
Turiștii străini aleg în continuare sudul Europei
În trimestrul al doilea, Spania, Italia și Grecia au concentrat împreună mai mult de jumătate din toate nopțile petrecute de turiștii internaționali în UE.
Spania a contabilizat 91,7 milioane de nopți ale vizitatorilor străini, Italia 91,1 milioane, iar Grecia 40,8 milioane. Împreună, cele trei țări au ajuns la 223,7 milioane de nopți.
România rămâne foarte departe de acest nivel.
Diferența nu ține doar de numărul de obiective turistice. În competiția europeană contează conectivitatea aeriană, promovarea externă, infrastructura, oferta de cazare, reputația destinației și capacitatea industriei de a transforma un flux de vizitatori într-un sejur mai lung.
Iar datele privind nopțile de cazare surprind exact rezultatul final al acestei competiții.
Turismul european crește și în afara hotelurilor
Un alt detaliu important este schimbarea structurii pieței. În trimestrul al doilea, hotelurile și unitățile similare au reprezentat 61,6% din totalul nopților și au crescut cu 0,9%.
În schimb, locuințele de vacanță și celelalte unități destinate șederilor scurte au avansat cu 2,8%, adăugând aproximativ 5,5 milioane de nopți.
Este un segment care crește mai rapid decât hotelurile tradiționale și care arată că turismul european se diversifică. Campingurile au rămas, în schimb, aproximativ la nivelul anului precedent.
Și trimestrul al doilea a confirmat evoluția pozitivă. Între aprilie și iunie au fost înregistrate aproximativ 849,8 milioane de nopți în UE, cu 1,2% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Italia a avut cea mai mare creștere în valori absolute, cu aproximativ 5,5 milioane de nopți suplimentare, urmată de Franța și Polonia.
România pierde exact într-o perioadă în care Europa câștigă
Cifrele nu spun că turismul românesc este condamnat și nici că reculul din prima jumătate a anului nu poate fi recuperat. Ele arată însă o problemă structurală pe care România o are de ani buni: dependența de turiștii autohtoni și dificultatea de a atrage un volum mai mare de vizitatori străini.
În timp ce Europa își extinde piața turistică prin creșterea fluxurilor internaționale, România rămâne în mare măsură o destinație pentru propriii cetățeni.
Iar atunci când cererea internă slăbește, efectul se vede imediat în statisticile de cazare.
Paradoxul este că România are suficiente atuuri pentru a conta mai mult pe harta turistică europeană: litoral, Delta Dunării, Carpați, orașe istorice, stațiuni balneare și un patrimoniu cultural considerabil. Problema nu este lipsa resurselor turistice, ci capacitatea de a le transforma într-un produs competitiv și, mai ales, într-o destinație cunoscută și dorită de turiștii străini.
În prima jumătate din 2026, cifrele Eurostat arată o imagine greu de ignorat: Europa a atins un nou record turistic, în timp ce România a mers în sens invers. Într-o piață în care concurența pentru turistul internațional devine tot mai puternică, scăderea de 6,7% nu este doar o statistică nefavorabilă. Este un semnal că România pierde din nou o parte din creșterea turismului european.
SURSA: 2eu.brussels
