Uniunea Europeană și-a mărit excedentul comercial agroalimentar la 23,9 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2026, cu 1,4 miliarde de euro peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Performanța vine însă dintr-un paradox: exporturile europene au scăzut cu 2%, dar importurile s-au redus și mai mult, cu 4%. În același timp, războiul și perturbările transportului maritim au început să se vadă în relația comercială cu statele din Golf.
În perioada ianuarie-iunie 2026, statele membre ale Uniunii Europene au exportat produse agroalimentare în valoare de 117,2 miliarde de euro, față de importuri de 93,4 miliarde de euro, scrie 2eu.brussels.
Diferența dintre cele două fluxuri a generat un excedent comercial de 23,9 miliarde de euro, cu aproximativ 1,4 miliarde de euro mai mare decât în prima jumătate a anului 2025.
Creșterea excedentului nu este însă rezultatul unei accelerări a exporturilor. Dimpotrivă, valoarea exporturilor a scăzut cu 2%. Explicația este reducerea și mai puternică a importurilor, care au coborât cu 4%.
Exporturile europene pierd teren pe unele categorii
Declinul exporturilor a fost determinat în principal de scăderea valorii vânzărilor externe pentru produsele din cacao, carnea de porc și uleiul de măsline.
O evoluție pozitivă a fost înregistrată în cazul băuturilor spirtoase și lichiorurilor. Exporturile acestei categorii au crescut cu 405 milioane de euro, respectiv cu 10% față de prima jumătate a anului 2025.
În schimb, categoria care include cafeaua, ceaiul, cacao și condimentele a pierdut 1,1 miliarde de euro, echivalentul unei scăderi de 16%.
Datele sunt exprimate în valoare, astfel încât evoluțiile reflectă atât modificarea cantităților comercializate, cât și schimbările de preț.
Egiptul devine o piață tot mai importantă
Printre piețele care au contribuit la creșterea exporturilor europene se numără Egiptul.
Exporturile agroalimentare către această țară au crescut cu 278 de milioane de euro, adică 28%, în prima jumătate a anului. Principalul produs care a susținut această evoluție a fost grâul.
Și Ucraina a importat mai multe produse agroalimentare europene. Vânzările UE către această piață au crescut cu 247 de milioane de euro, respectiv 12%.
O creștere de 26% a fost înregistrată în relația cu India, unde exporturile europene au avansat cu 174 de milioane de euro.
Cele trei piețe au compensat astfel parțial pierderile înregistrate pe alte destinații.
Strâmtoarea Hormuz lovește comerțul cu Golful
În sens opus, exporturile agroalimentare către Emiratele Arabe Unite au scăzut puternic.
Valoarea vânzărilor europene către această piață s-a redus cu 395 de milioane de euro, echivalentul unei scăderi de 25%.
Comisia Europeană leagă această evoluție de perturbările rutelor maritime prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre principalele artere comerciale și energetice ale regiunii.
Cifra este relevantă pentru că arată cum problemele geopolitice și logistice pot ajunge rapid să afecteze comerțul cu produse agroalimentare, chiar dacă acestea nu sunt direct legate de sectorul energetic.
Importurile scad mai repede decât exporturile
Pe partea de importuri, UE a cumpărat din afara blocului produse agroalimentare în valoare de 93,4 miliarde de euro, cu aproximativ 3,6 miliarde de euro mai puțin decât în prima jumătate a anului 2025.
Cea mai importantă reducere valorică a fost consemnată la categoria cafea, ceai, cacao și condimente, unde importurile au scăzut cu 3,6 miliarde de euro, respectiv 17%.
Importurile de cereale au coborât, de asemenea, cu 715 milioane de euro, sau 15%.
Reducerea importurilor explică în mare măsură de ce excedentul agroalimentar al UE a crescut chiar într-o perioadă în care exporturile au fost pe minus.
Europa importă mai multă floarea-soarelui
Nu toate categoriile de importuri au scăzut.
Importurile de fructe și nuci au crescut cu 503 milioane de euro, respectiv 3%.
Cea mai spectaculoasă evoluție se observă însă la semințele de floarea-soarelui, ale căror importuri s-au dublat.
Explicația este legată de două recolte slabe consecutive în Uniunea Europeană, ceea ce a determinat o creștere a necesarului de aprovizionare din afara blocului comunitar.
Situația arată cât de rapid poate producția agricolă internă să modifice fluxurile comerciale ale Uniunii.
Brazilia câștigă teren ca furnizor
Brazilia și-a consolidat poziția printre furnizorii agroalimentari ai Uniunii Europene.
Importurile din această țară au crescut cu 425 de milioane de euro, respectiv 5%, în principal datorită majorării achizițiilor de boabe de soia.
Și importurile din Argentina și Guatemala au crescut în perioada analizată.
Evoluția este cu atât mai relevantă cu cât, la nivel general, importurile agroalimentare ale UE au scăzut cu 4%.
Un excedent mai mare nu înseamnă automat exporturi mai puternice
Cifrele pentru prima jumătate a anului trebuie interpretate cu atenție.
Excedentul agroalimentar de 23,9 miliarde de euro este mai mare decât cel din urmă cu un an, însă acest lucru nu înseamnă că industria europeană a exportat mai multe produse.
UE a vândut mai puțin în exterior, dar a cumpărat și mai puțin din exterior.
Diferența dintre cele două ritmuri a fost suficientă pentru ca excedentul comercial să crească.
În plus, evoluțiile sunt foarte diferite de la o categorie la alta. Unele produse au pierdut teren, în timp ce băuturile spirtoase, fructele și nucile sau semințele de floarea-soarelui au înregistrat creșteri.
La fel de importantă este schimbarea structurii geografice a comerțului. Egiptul, Ucraina și India au devenit piețe mai importante pentru produsele europene, în timp ce relația cu Emiratele Arabe Unite a fost afectată de problemele de transport maritim.
Agricultura europeană, între exporturi și vulnerabilități
Datele din prima jumătate a anului arată că sectorul agroalimentar european își păstrează o poziție comercială puternică, cu un excedent de aproape 24 de miliarde de euro.
Dar aceeași statistică scoate în evidență și vulnerabilitățile sectorului: producțiile agricole slabe pot obliga UE să importe mai mult, iar perturbările logistice și geopolitice pot modifica rapid fluxurile comerciale.
În plus, reducerea valorii exporturilor de cacao, carne de porc și ulei de măsline arată că excedentul comercial nu trebuie confundat cu o creștere uniformă a competitivității tuturor ramurilor agroalimentare.
România, o poveste diferită în agricultura europeană
Pentru România, problema nu este doar cât exportă, ci și ce exportă. România este un important producător agricol al UE, în special pe segmentul cerealelor și oleaginoaselor, însă o parte importantă a comerțului agroalimentar este concentrată pe produse cu valoare adăugată relativ redusă. În același timp, România importă volume importante de produse alimentare procesate, ceea ce poate limita excedentul comercial sau chiar genera deficit pe anumite categorii.
