Agricultura europeană intră într-o nouă etapă, iar zootehnia se află în centrul schimbărilor pregătite de Bruxelles. Comisia Europeană intenționează să revizuiască până la sfârșitul lui 2026 regulile pentru găinile ouătoare și puii de carne, inclusiv prin eliminarea treptată a cuștilor și introducerea unor noi indicatori de bunăstare, conform 2eu.brussels. În 2027 va urma o revizuire separată pentru sectorul porcin, unde este analizată trecerea de la boxele restrictive la sisteme de tip pen.
Pentru România, schimbările pot deveni o provocare importantă. Fermele care vor trebui să renunțe la actualele sisteme de creștere vor avea nevoie de investiții, iar succesul tranziției va depinde în mare măsură de accesul la finanțare și de perioada de adaptare pe care o va acorda Bruxellesul.
Găinile și puii de carne, primele vizate
Comisia Europeană intenționează să prezinte până la sfârșitul anului 2026 propuneri pentru găinile ouătoare și puii de carne. Revizuirea va aborda patru direcții principale: eliminarea treptată a cuștilor, măsurarea bunăstării direct în ferme, problema sacrificării sistematice a puilor masculi și introducerea unor cerințe echivalente pentru produsele provenite din afara Uniunii Europene.
Nu există însă, în acest moment, un calendar definitiv pentru eliminarea cuștilor. Bruxellesul analizează perioada de tranziție prin evaluarea de impact, iar durata acesteia va trebui să țină cont atât de obiectivele privind bunăstarea animalelor, cât și de investițiile pe care fermele vor trebui să le facă.
Pierre Bascou, reprezentant al Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene, a subliniat că viitoarele reguli trebuie să fie aplicabile în practică și să țină cont de situația fermierilor care au investit deja în sisteme cu standarde mai ridicate.
„Nu avem încă parametri clari pentru introducerea acestor standarde mai ridicate de bunăstare. Ei sunt analizați în prezent în cadrul evaluării de impact”, a explicat Bascou.
Porcii intră în vizor în 2027
Sectorul porcin va fi abordat într-o etapă separată. Comisia pregătește pentru trimestrul al doilea din 2027 o revizuire a regulilor privind bunăstarea porcilor, care va include și tranziția de la boxele restrictive către sisteme de tip pen.
Și în acest caz, detaliile tehnice și durata perioadelor de tranziție nu sunt încă stabilite. Pentru crescători, însă, schimbarea poate presupune investiții semnificative în infrastructură și în reorganizarea fermelor.
De aceea, Bruxellesul leagă explicit noile obligații de accesul la finanțare. Comisia analizează posibilitatea unui instrument financiar dedicat sectorului zootehnic și a unui acces preferențial la împrumuturi pentru fermierii care trebuie să investească în sisteme fără cuști.
„Comisia va lua în considerare un posibil instrument financiar dedicat sectorului zootehnic și va analiza accesul preferențial la împrumuturi pentru fermierii implicați în tranziție, cum ar fi trecerea la sisteme fără cuști”, a spus reprezentantul DG AGRI.
România: tranziția poate fi mai dificilă pentru fermele cu resurse limitate
Pentru România, problema centrală va fi finanțarea tranziției. Trecerea la sisteme noi de creștere nu înseamnă doar schimbarea unor echipamente, ci poate presupune modernizarea halelor, modificarea fluxurilor tehnologice și investiții suplimentare pentru respectarea noilor cerințe.
În același timp, fermele românești vor trebui să concureze în continuare pe o piață europeană în care costurile de producție sunt deja ridicate. Dacă investițiile sunt impuse într-un interval prea scurt, presiunea financiară poate fi mai greu de suportat pentru exploatațiile mici și mijlocii.
Tocmai de aceea, perioada de tranziție va fi una dintre cele mai importante necunoscute pentru agricultorii români. O perioadă suficient de lungă ar permite planificarea investițiilor și accesarea finanțărilor, în timp ce un calendar prea scurt ar putea pune presiune pe fermele care nu dispun de capital pentru modernizare.
Bruxellesul vrea aceleași reguli și pentru importuri
Un alt punct important este concurența din afara Uniunii Europene. Comisia Europeană susține că fermierii europeni nu trebuie să suporte costurile unor standarde mai stricte de bunăstare în timp ce produsele importate sunt obținute în condiții mai puțin costisitoare.
De aceea, Bruxellesul intenționează să urmărească introducerea unor cerințe echivalente de bunăstare pentru produsele importate, în limitele regulilor Organizației Mondiale a Comerțului.
Miza este importantă pentru România, unde presiunea prețurilor asupra producătorilor locali este deja ridicată. Dacă standardele europene vor crește fără măsuri comparabile pentru importuri, diferența de costuri ar putea deveni o problemă suplimentară pentru crescătorii români.
Zootehnia nu este privită de Bruxelles ca un sector în declin
Comisia Europeană insistă că noua strategie nu urmărește reducerea generală a efectivelor de animale. Obiectivul declarat este creșterea rezilienței și viabilității economice a sectorului, concomitent cu adaptarea fermelor la noile cerințe sociale și de mediu.
Zootehnia reprezintă aproximativ 40% din valoarea adăugată agricolă a Uniunii Europene și generează în jur de 400 de miliarde de euro cifră de afaceri anuală. Sectorul susține aproximativ șapte milioane de locuri de muncă și este prezent în circa patru milioane de ferme.
Importanța sa este și mai mare în regiunile montane, insulare, nordice, periferice și de frontieră, unde fermele zootehnice contribuie la menținerea activității economice și a populației.
Mai multe reguli, dar și bani pentru investiții
Strategia europeană pornește de la o problemă pe care fermierii o cunosc deja: noile obligații vin într-un moment în care sectorul se confruntă cu costuri ridicate, volatilitatea prețurilor, bolile animalelor, efectele schimbărilor climatice și deficitul de forță de muncă.
De aceea, Comisia încearcă să lege obiectivele de mediu și de bunăstare de instrumente financiare care să permită fermelor să se adapteze. Pentru România, acest aspect poate fi decisiv. O regulă europeană poate fi aplicată uniform, însă capacitatea de investiție a unei ferme din România nu este neapărat aceeași cu cea a unei exploatații dintr-un stat cu acces mai facil la capital.
Și emisiile fermelor vor fi măsurate diferit
Schimbările nu se limitează la bunăstarea animalelor. Comisia intenționează să ajusteze și metodologia prin care sunt înregistrate emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la exploatațiile zootehnice.
Noua abordare ar trebui să reflecte mai bine practicile efective din ferme și îmbunătățirile realizate în domenii precum alimentația animalelor, reproducerea, gestionarea gunoiului de grajd, producția de biogaz și biometan sau utilizarea agriculturii de precizie.
În paralel, Bruxellesul analizează și actualizarea regulilor privind prevenirea bolilor animalelor și utilizarea vaccinării preventive pe baza dovezilor științifice.
Abatoare mai aproape de ferme
Comisia pregătește și o foaie de parcurs pentru sectorul abatoarelor, cu soluții care ar putea include unități de capacitate redusă și abatoare mobile. Ideea este de a limita transporturile animalelor pe distanțe mari și de a adapta infrastructura la realitățile fermelor din diferite regiuni.
Pentru zonele vulnerabile, inclusiv cele de la frontiera estică a Uniunii Europene, Bruxellesul analizează și măsuri pentru combaterea abandonului terenurilor și a depopulării.
Cum va face față România?
Pentru fermierii români, întrebarea nu mai este dacă standardele europene de bunăstare vor crește, ci cât de repede și cu ce bani va trebui făcută tranziția.
România va avea nevoie de un acces real la finanțare, de perioade de adaptare suficient de lungi și de reguli care să nu transforme investițiile obligatorii într-o povară imposibil de suportat pentru fermele mici și mijlocii. În același timp, protejarea producătorilor europeni față de concurența importurilor obținute la standarde mai scăzute va deveni esențială.
Bruxellesul încearcă să construiască un echilibru între bunăstarea animalelor, obiectivele de mediu și viabilitatea economică a fermelor. Pentru România, succesul acestei tranziții va depinde însă mai puțin de formularea noilor reguli și mai mult de capacitatea de a transforma finanțarea europeană și națională în investiții concrete în ferme.
Imagine: https://www.magnific.com/
