România ar putea aștepta până spre sfârșitul lunii septembrie pentru a putea lua în calcul în mod serios repornirea Centralei de la Cernavodă, în condițiile în care nivelul Dunării rămâne foarte scăzut. Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că oprirea centralei și dezechilibrele produse în sistemul energetic în această vară s-ar putea vedea în prețurile la energie din această toamnă.
Declarațiile vin într-un moment în care ambele unități de la Cernavodă sunt oprite, iar sistemul energetic românesc a fost nevoit să apeleze la importuri, cărbune și capacități aflate în rezervă pentru a acoperi necesarul de consum.
Dunărea ține în continuare centrala oprită
Potrivit lui Ilie Bolojan, seceta și scăderea debitului Dunării au creat condițiile în care centrala nu mai poate funcționa în parametri normali.
Premierul interimar a explicat că situația de la Cernavodă este mai dificil de gestionat decât în cazul centralelor nucleare de la Paks, din Ungaria, și Kozlodui, din Bulgaria.
„Spre deosebire de centralele de la Paks şi Kozlodui care sunt pe Dunărea principală, centrala noastră este pe o ramificaţie secundară care nu permite o intervenţie să creşti nivelul apei în zona centralei”, a declarat Bolojan, joi seară, la B1 TV.
Din acest motiv, evoluția debitului Dunării devine esențială pentru momentul în care reactoarele vor putea reveni în producție.
„Cel puţin la cum arată debitele în momentul de faţă şi previziunile, doar spre sfârşitul lunii septembrie ne putem gândi la modul serios să repornim centrala”, a spus premierul interimar.
Energia ar putea deveni mai scumpă în această toamnă
Oprirea centralei a lăsat un gol important în producția internă de energie. România a fost nevoită să apeleze la alte surse pentru a menține echilibrul sistemului.
„Asta a însemnat că în această perioadă a trebuit să folosim surse de energie, parte importuri, parte pe cărbune, să pornim toate capacităţile pe care le avem în rezervă”, a explicat Bolojan.
Costurile au crescut în special în orele de seară, când cererea este ridicată, iar producția unor surse regenerabile, în special cea solară, scade.
Premierul consideră că aceste dezechilibre ar putea avea efect și asupra facturilor în lunile următoare.
„Este posibil să se reflecte în această toamnă într-o uşoară creştere a preţurilor la energie, ca efect al dezechilibrelor pe care le-am avut în această vară”, a declarat Bolojan.
Cernavodă poate acoperi aproximativ 20% din producție
Repornirea centralei este importantă pentru întregul sistem energetic național. Potrivit lui Bolojan, revenirea Cernavodă în producție ar echilibra semnificativ sistemul, centrala având o capacitate care reprezintă aproximativ 20% din producția de energie a României.
„În momentul când Centrala de la Cernavodă reintră în producţie şi asta se va face clar în luna octombrie, sistemul se echilibrează pentru că are o capacitate de aproximativ 20% din producţia noastră de energie”, a afirmat premierul interimar.
Declarația sa indică luna octombrie ca interval pentru revenirea în producție, după ce anterior a vorbit despre posibilitatea de a lua o decizie serioasă privind repornirea abia spre sfârșitul lunii septembrie.
Iernut și Mintia ar trebui să aducă energie suplimentară
Guvernul mizează însă și pe intrarea în sistem a unor noi capacități de producție.
Bolojan a menționat Centrala de la Iernut, care ar urma să intre în probe în această iarnă, dar și centrala de la Mintia, o investiție privată care începe în această perioadă procedurile de testare.
În cazul Mintia, procesul va dura câteva luni până când toate grupurile vor putea funcționa în parametri normali.
„Vom avea o creştere a producţiei de energie puternică în anul următor din toate sursele, care ar trebui să însemne o scădere a preţului ca efect al creşterii ofertei”, a spus Bolojan.
Premierul consideră însă că pentru ca această creștere a producției să se transforme efectiv într-o reducere a prețurilor sunt necesare și modificări legislative.
Iarna, cu două probleme diferite
Pentru consumatori, mesajul transmis de premier are două componente.
Pe termen scurt, România poate intra în toamnă cu o presiune suplimentară asupra prețurilor, după o vară în care lipsa producției nucleare a fost compensată prin surse mai scumpe și importuri.
Pe termen mai lung, perspectiva este mai optimistă. Repornirea Cernavodă, urmată de intrarea treptată în exploatare a unor noi capacități, ar trebui să crească oferta internă de energie.
Miza pentru România este ca această creștere a producției să se transforme și în prețuri mai mici pentru consumatori. Pentru moment, însă, centrala de la Cernavodă rămâne dependentă de evoluția Dunării, iar repornirea nu este așteptată mai devreme de sfârșitul lunii septembrie sau luna octombrie.
