România își pregătește Armata pentru următoarele două decenii. Discuții despre prezența trupelor americane

România își pregătește un amplu program de modernizare a forțelor armate, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027–2036. În aceeași ședință a fost aprobat și programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei până în 2044.

Deciziile vin într-un context de securitate regională și globală pe care CSAT îl consideră în continuă schimbare și în care România trebuie să își consolideze capacitățile militare și rolul în arhitectura euroatlantică.

Armata trebuie să ajungă la un nivel mai ridicat de înzestrare

Planul aprobat de CSAT urmărește corelarea necesităților operaționale ale Armatei cu resursele financiare disponibile pe termen mediu. Potrivit Administrației Prezidențiale, obiectivul este atât modernizarea capabilităților existente, cât și dezvoltarea unora noi, mai flexibile, mobile și sustenabile.

România s-a angajat, alături de aliații NATO, la Summitul de la Haga din 2025 să crească până în 2035 alocarea pentru apărare la 5% din PIB. Din această sumă, 3,5% din PIB ar urma să fie destinat cheltuielilor propriu-zise pentru apărare, iar 1,5% cheltuielilor asociate acestui domeniu.

Creșterea bugetului de apărare este văzută de CSAT și ca o oportunitate pentru industria românească de profil. Potrivit comunicatului, fondurile suplimentare ar putea permite modernizarea industriei prin acces la tehnologii și know-how și prin colaborarea cu mari companii internaționale din domeniu.

Program de transformare până în 2044

Pe lângă planul de înzestrare pentru următorii zece ani, CSAT a aprobat un program pe termen lung, până în 2044.

Documentul transpune în măsuri concrete recomandările din Analiza Strategică a Apărării aprobată de CSAT în 2025. Obiectivul este creșterea capacității de luptă și adaptarea structurii de forțe la riscurile și amenințările actuale.

„Nivelul de ambiție al Armatei României este definit de necesitatea descurajării, combaterii și contracarării amenințărilor și provocărilor la adresa integrității teritoriale, a suveranității naționale, a stabilității și a progresului economic”, transmite Administrația Prezidențială.

În acest context, CSAT subliniază necesitatea unor fonduri suficiente pentru toate categoriile de costuri militare, cu accent pe înzestrare, operare și pregătirea pentru luptă.

România discută viitorul prezenței militare americane

Un alt subiect important analizat de CSAT a fost prezența trupelor și capabilităților americane în România.

Consiliul a evaluat stadiul și următoarele etape ale dialogului bilateral, în condițiile în care Statele Unite se află într-un proces de revizuire a posturii militare în Europa.

Membrii CSAT consideră că măsurile pentru consolidarea prezenței militare americane în România reprezintă „o investiție strategică în securitatea României” și un element esențial pentru descurajarea și apărarea Flancului Estic al NATO.

Discuțiile vizează inclusiv sprijinul oferit de România în calitate de țară-gazdă pentru forțele americane. Potrivit Administrației Prezidențiale, cerințele operaționale și logistice sunt analizate în prezent într-un efort interinstituțional care ar urma să fundamenteze decizii concrete în perioada următoare.

Mai mulți bani pentru apărare, dar și o industrie militară mai puternică

Deciziile luate de CSAT deschid astfel perspectiva unei perioade de investiții semnificative în apărare. România trebuie să își modernizeze armata, să își crească nivelul de pregătire și să dezvolte capabilități compatibile cu obiectivele NATO.

În același timp, miza nu este doar militară. Creșterea cheltuielilor pentru apărare poate deveni și un instrument de dezvoltare a industriei românești de profil, dacă investițiile vor fi însoțite de transfer de tehnologie, producție locală și integrarea companiilor românești în marile programe de înzestrare.

Planul 2027–2036 și programul de transformare până în 2044 fixează, practic, direcția strategică pentru următoarele două decenii. Iar în cazul României, aceasta presupune nu doar cumpărarea de echipamente militare, ci construirea unei armate capabile să opereze pe termen lung într-un mediu de securitate mult mai dificil decât cel de acum câțiva ani.