România poate intra mai repede decât credem într-o catastrofală criză energetică

România nu este azi în pragul unei crize a carburanților, însă se află într-un moment în care o combinație de factori geopolitici poate transforma rapid actualele tensiuni într-o criză energetică de proporții, cu efecte directe asupra populației și economiei. Avertismentul vine dintr-o analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care susține că vulnerabilitatea țării nu este lipsa petrolului la nivel mondial, ci dependența de rute de aprovizionare aflate chiar în zone de război.

România importă trei sferturi din petrolul pe care îl rafinează

Deși produce încă țiței, România își acoperă din producția internă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor. Restul provine din importuri, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și alte state din regiune.

Datele oficiale arată că aproximativ 50% din petrolul importat de România provine din Kazahstan, însă acesta ajunge la rafinăriile românești printr-o infrastructură care traversează Rusia.

Țițeiul kazah este transportat prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) până la terminalul rusesc de la Novorossiisk, de unde este încărcat în petroliere care traversează Marea Neagră până în Portul Constanța.

„Problema nu este un singur atac, un singur port sau o singură conductă. Problema este că România depinde simultan de mai multe rute care au devenit zone de război”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Atacurile asupra infrastructurii petroliere schimbă regulile jocului

Analiza AEI arată că atacurile recente asupra infrastructurii CPC au determinat deja Kazahstanul să reducă semnificativ producția de petrol.

Producția gigantului Tengiz ar fi scăzut de la aproximativ 925.000 la 406.000 de barili pe zi, iar producția totală de petrol și gaze a Kazahstanului s-a redus cu peste 20%.

Pentru România, problema nu este doar cantitatea de petrol disponibilă, ci posibilitatea ca acesta să mai poată ajunge în siguranță la Constanța.

Într-un context în care dronele, atacurile asupra navelor și riscurile militare din Marea Neagră cresc, armatorii pot evita anumite rute, companiile de asigurări pot majora costurile, iar petrolierele pot întârzia zile sau chiar săptămâni.

Petromidia, avantaj strategic și vulnerabilitate în același timp

Rafinăria Petromidia reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri energetice ale României, însă tocmai această specializare poate deveni o vulnerabilitate.

Instalațiile sunt adaptate în principal pentru procesarea petrolului kazah. Dacă livrările prin CPC sunt întrerupte doar câteva zile, situația poate fi acoperită din stocuri și din cargourile deja contractate.

Dacă însă blocajul durează săptămâni, România trebuie să găsească alte surse de țiței, alte petroliere și alte rute comerciale.

Problema este că un petrol alternativ poate avea o compoziție diferită, un conținut mai mare de sulf, alt randament și alte cerințe tehnologice pentru rafinare. În plus, transportul este mai lung și mai scump.

Rezultatul ar putea fi o creștere rapidă a costurilor carburanților, chiar dacă pe piața mondială există suficient petrol.

Constanța, un succes comercial devenit vulnerabilitate strategică

În ultimii ani, Portul Constanța a devenit unul dintre cele mai importante noduri logistice pentru importurile regionale de carburanți.

Importurile de motorină au crescut de la aproximativ 1,6 milioane de tone în 2021 la 4,4 milioane de tone în 2024, transformând portul într-un punct-cheie pentru alimentarea României și a unor state din regiune.

În același timp însă, Constanța deservește și fluxurile comerciale către Ucraina, ceea ce îi crește importanța strategică și, implicit, nivelul de risc.

Chiar fără un atac direct asupra portului, simpla percepție că zona este periculoasă poate duce la întârzieri, costuri de transport mai mari și scumpirea carburanților.

Motorina, adevăratul punct sensibil al economiei

Potrivit analizei AEI, cea mai mare vulnerabilitate nu este benzina, ci motorina.

Transporturile de mărfuri, agricultura, construcțiile, serviciile de intervenție și o mare parte a industriei funcționează aproape exclusiv pe motorină.

În plus, piața europeană a motorinei este deja tensionată, din cauza reducerii exporturilor rusești, a stocurilor scăzute și a capacităților limitate de rafinare.

Acesta este și motivul pentru care România a fost, între aprilie și mai 2026, singurul stat din Uniunea Europeană în care prețul motorinei a continuat să crească, în timp ce în restul Europei acesta scădea.

Ce s-ar putea întâmpla în următoarele săptămâni

Analiza Asociației Energia Inteligentă conturează trei scenarii.

În varianta optimistă, dacă fluxurile prin CPC sunt reluate rapid și conflictul din Orientul Mijlociu nu se extinde, România va traversa doar o perioadă de carburanți mai scumpi, fără probleme de aprovizionare.

În scenariul intermediar, în care perturbările durează între două și patru săptămâni, România va intra într-o competiție regională pentru petrol și produse petroliere. Ar putea apărea noi scumpiri la pompă, reducerea stocurilor comerciale, întârzieri în livrări și costuri mai mari pentru agricultură și transport, care se vor reflecta ulterior în prețurile alimentelor.

Cel mai sever scenariu presupune afectarea simultană a conductei CPC, a navigației din Marea Neagră și a fluxurilor din Orientul Mijlociu. În acest caz, nu este exclusă apariția unor dificultăți temporare de aprovizionare cu motorină în anumite zone ale țării.

Expertul subliniază însă că o astfel de situație nu înseamnă dispariția carburanților, ci apariția unor întârzieri, limitări temporare la unele stații, prioritizarea marilor consumatori și prețuri foarte ridicate.

„Avem stocuri” nu este suficient

AEI atrage atenția că existența rezervelor strategice nu garantează automat securitatea energetică.

Statul ar trebui să precizeze public câte zile de consum pot acoperi efectiv stocurile existente, cât reprezintă țiței și cât produse finite, unde sunt depozitate și în ce ritm pot fi introduse pe piață.

„A spune doar că avem stocuri suficiente este o formulă politică, nu o informație operațională”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Soluția: un comandament permanent pentru securitatea energetică

Asociația Energia Inteligentă propune înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, care să monitorizeze permanent fluxurile de petrol, nivelul stocurilor, activitatea rafinăriilor, traficul maritim din Marea Neagră, capacitatea portuară și evoluțiile pieței internaționale.

În paralel, România ar trebui să negocieze din timp surse alternative de aprovizionare din Azerbaidjan, Africa de Nord, Marea Nordului sau Statele Unite și să verifice compatibilitatea rafinăriilor cu alte tipuri de țiței.

Concluzia analizei este una clară: România nu este astăzi în pragul unei penurii, însă este expusă unei crize regionale care poate escalada mult mai rapid decât se estimează în prezent. Într-un context în care Marea Neagră, infrastructura petrolieră și Orientul Mijlociu rămân simultan sub presiune, securitatea energetică nu va depinde de existența petrolului pe piața mondială, ci de capacitatea României de a-l aduce, rafina și distribui înainte ca lanțurile logistice să intre în blocaj.