Pentru milioane de europeni, drumul până la serviciu a devenit o parte importantă din ziua de muncă. Diferențele dintre țările Uniunii Europene sunt însă considerabile. Un nou studiu arată că România se află în partea superioară a clasamentului, cu o particularitate importantă. Timpul pierdut pe drumuri nu este ”explicat ”de distanțele foarte mari, ca în țările vest europene, ci prin trafic și aglomerația urbană.
Angajații din Europa petrec, în medie, 48 de minute pe zi pentru naveta către și de la locul de muncă, potrivit unui studiu realizat de compania europeană de servicii HR și salarizare SD Worx. România depășește această medie cu cinci minute, ajungând la 53 de minute pe zi. Diferența poate părea mică la prima vedere. Privită însă pe durata unui an de muncă, ea înseamnă zeci de ore suplimentare petrecute în mașină, în mijloacele de transport în comun sau pe drum.
Belgienii, campionii europeni ai navetei
Cea mai lungă navetă din Europa este înregistrată în Belgia. Angajații belgieni petrec, în medie, 61 de minute pe zi pentru deplasarea la serviciu. Unul dintre motive este numărul mare al celor care fac navete foarte lungi. Aproximativ 13% dintre angajații belgieni sunt „super-navetiști”, adică petrec cel puțin două ore pe drum. Este cea mai ridicată proporție din Europa. În plus, 14% dintre angajații din Belgia parcurg zilnic peste 120 de kilometri. Belgia este urmată în clasament de Suedia, cu o medie de 57 de minute, și Irlanda, cu 56 de minute. La polul opus se află Italia și Slovenia. În aceste două țări, naveta zilnică durează, în medie, aproximativ 35 de minute.
România și Țările de Jos au aceeași problemă pe hârtie. În realitate, situația este complet diferită
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului apare atunci când România este comparată cu Țările de Jos. În ambele țări, timpul mediu al navetei este de 53 de minute pe zi. Asemănarea se oprește însă aici. Un angajat din Țările de Jos (Olanda) parcurge, în medie, 63 de kilometri până la locul de muncă. Distanța este mare, însă infrastructura permite parcurgerea ei într-un timp relativ predictibil.
În România, cei 53 de minute sunt folosiți pentru distanțe considerabil mai mici. Practic, românii nu pierd aproape o oră pe drum pentru că locul de muncă se află la zeci de kilometri distanță, ci pentru că drumul este încetinit de trafic, ambuteiaje și aglomerația urbană. Este una dintre cele mai importante concluzii pentru România: problema navetei nu este întotdeauna distanța, ci timpul necesar pentru a o parcurge.
53 de minute pe zi înseamnă sute de ore pe an
O medie de 53 de minute pe zi poate părea suportabilă. Calculată însă pe parcursul unui an de muncă, imaginea se schimbă. La aproximativ 220 de zile lucrătoare, timpul petrecut zilnic pe drum înseamnă peste 194 de ore pe an, adică mai mult de opt zile întregi. Iar aceasta este doar media. Pentru cei care locuiesc în marile orașe și traversează zilnic zone aglomerate, timpul poate fi considerabil mai mare. În acest context, naveta nu mai este doar o chestiune de transport. Devine o problemă legată de calitatea vieții, timpul liber și chiar de modul în care oamenii își organizează munca.
Cât de mult contează felul în care faci naveta
Studiul arată și că durata drumului nu este singurul criteriu care determină cât de împovărătoare este naveta. În Belgia, de exemplu, deși media depășește pragul de aproximativ 57 de minute pe care oamenii îl consideră, în general, acceptabil, doar 34% dintre angajați spun că timpul petrecut pe drum este timp pierdut. Nici dorința de a lucra de la distanță nu este proporțională cu durata navetei. În Belgia, doar 32% dintre angajați își doresc mai multă muncă remote, procent ușor sub media internațională.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
