România, risc foarte mare de SANCȚIUNE! Ar putea urma tăieri de salarii și creșteri de impozite

Comisia a propus Consiliului să inițieze o procedură de deficit excesiv pentru România și a adoptat o recomandare adresată Consiliului de stabilire a cerințelor de ajustare. Recomandarea propusă prevede ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă și credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu. Deciziile de astăzi se succed adoptării Raportului Comisiei privind articolul 126 alineatul (3), în care s-a constatat că România nu a respectat criteriul deficitului prevăzut în tratat, fiind astfel justificată inițierea unei proceduri pentru deficit excesiv. Comitetul economic și financiar a fost de acord cu această evaluare în avizul său din 24 februarie 2020. Următoarea etapă constă în decizia Consiliului cu privire la existența unui deficit excesiv în România și adoptarea recomandării acestuia privind traiectoria de ajustare și termenul-limită la care România ar trebui să pună capăt situației.

Decizia Bruxelles-ului a fost anunțată de către Florin Cîțu, ministrul interimar al Finanțelor și premier desemnat. Potrivit acestuia, România a venit cu un plan bun de reducere a deficitului, acceptat în totalitate de Comisia Europeană. „Astăzi, Comisia Europeană a publicat trei documente și a făcut un anunț cu informații pe care deja le știați: începe procedura de deficit excesiv pentru România. Este foarte bine să știți adevărul despre această informație de la ministrul Finanțelor Publice: am negociat cu Comisia Europeană în ultimele trei luni de zile și trebuie să știți că tot ce am negociat a fost acceptat.

România are un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că experții de la Comisia Europeană au încredere în acest guvern. Așa cum am promis, facem lucruri bune pentru România”, este mesajul lui Florin Cîțu.

Anul trecut, România a atins un deficit bugetar de 4,6% din PIB iar pentru acest an se preconizează un 3,6%, peste nivelul maxim admis de Tratatul UE, de 3%. Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental poate urca în 2020 la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe, a declarat recent că România va primi indicații de la Comisia Europeană pentru a-și regla deficitul și posibilele ținte sunt înghețarea legii salarizării și a legii pensiilor, acte normative pe care Bruxelles-ul nu le consideră sustenabile pentru că au efect și pentru următorii 2-3 ani, ceea ce înseamnă că în fiecare an vor produce dezechilibre majore. ”Cea mai mare provocare pentru Guvernul Orban în 2019 o reprezintă încadrarea României într-un deficit bugetar de 3% din PIB până la sfârșitul acestui an. Depășirea deficitului bugetar de către România va fi sancționată de către Comisia Europeană prin declanșarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce înseamnă impunerea României implementarea unui program de ajustare a cheltuielilor și de majorare a veniturilor bugetare. În aceste condiții va fi greu pentru Guvernul Orban să continue implementarea legii salarizării și a legii pensiilor considerate de Comisia Europeană nesustenabile financiar.  Există un risc și pentru ratingul României prin retrogradarea României de către agențiile de rating sau transmiterii de către acestea a unor mesaje privind adâncirea instabilității macroeconomice a României. Aceste decizii ale agențiilor de rating ar însemna pentru România reducerea credibilității pe piețele financiare influențând negativ costul cu finanțarea și investițiile străine în România. Încadrarea în deficitul bugetar de 3% din PIB în 2019 poate fi asigurată prin îmbunătățirea încasărilor bugetare până la sfârșitul anului și prin stoparea cheltuielilor nejustificate”, a spus Ialomițianu.