Scenariul în care Kievul ar renunța la Donbas. Ce ar putea merge prost - analiză The Times

Scenariul în care Kievul ar renunța la Donbas devine tot mai des discutat după ce Donald Trump a intensificat presiunile asupra președintelui Volodimir Zelenski pentru a ceda întregul teritoriu regiunii estice în schimbul unui armistițiu care ar putea intra în vigoare până la Crăciun. Totuși, potrivit unei analize publicate de The Times, chiar dacă Ucraina ar accepta un astfel de compromis, foarte puține indicii sugerează că Moscova s-ar opri aici.

Scenariul în care Kievul ar renunța la Donbas – limitele unui compromis cu Rusia

Rusia a transmis repetat că invazia Ucrainei nu este doar o dispută teritorială, ci un conflict existențial cu obiective politice mai largi. Kremlinul a condiționat oprirea luptelor de retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas, inclusiv din orașele fortificate Kramatorsk și Sloviansk, aflate în prezent sub controlul Kievului.
În practică, chiar și o astfel de retragere ar fi dificil de implementat.

Constituția Ucrainei stipulează că cedarea teritoriului poate avea loc doar în urma unui referendum național – imposibil de organizat în timp de război. Kievul ar putea decide retragerea trupelor fără recunoaștere oficială, însă această soluție ar putea provoca tensiuni interne majore.

Mikola Bielieskov, analist militar la organizația „Come Back Alive”, avertizează că anumite unități ale armatei ucrainene s-ar putea opune unui ordin de retragere, considerând-o o umilință națională. „Când ucrainenilor li se cere să facă concesii nejustificate, miroase a umilință — mai ales pentru cei care au luptat timp de peste 11 ani”, afirmă el.

Riscurile unei retrageri: pierderi pentru Rusia, vulnerabilitate pentru Ucraina

În prezent, Rusia ocupă aproape toată regiunea Luhansk și peste 80% din Donețk. Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri că Rusia va cuceri militar întregul Donbas dacă Ucraina nu îl predă voluntar. Cu toate acestea, The Times notează că Moscova ar plăti un preț enorm în vieți omenești pentru capturarea orașelor Kramatorsk și Sloviansk, bine fortificate.

Bielieskov subliniază că o retragere fără luptă ar putea alimenta următoarea ofensivă rusă: „Chiar dacă în cele din urmă pierzi teritoriu, este mai bine să faci inamicul să plătească un preț piperat decât să creezi condiții pentru următorul său avans. Retragerea fără luptă este dificilă politic și periculoasă militar.”

Analiza sugerează că, odată obținut Donbasul, Kremlinul și-ar intensifica probabil obiectivele, considerând concesia un semn de slăbiciune al Kievului și al Occidentului.

Planul SUA: alegeri în 100 de zile și presiuni asupra Kievului

Planul prezentat Kievului de administrația americană prevede nu doar cedarea Donbasului, ci și organizarea de alegeri prezidențiale în termen de 100 de zile. Mandatul lui Zelenski a expirat anul trecut, însă alegerile au fost amânate din cauza legii marțiale. Trump a criticat Ucraina, afirmând că „nu mai este o democrație”.

Zelenski a respins acuzația, declarând că este gata să organizeze alegeri în 60–90 de zile dacă partenerii occidentali asigură securitatea procesului electoral.

Potrivit Financial Times, Zelenski a dezvăluit liderilor europeni că a fost supus unor presiuni intense din partea emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, fiind „îndemnat” să răspundă rapid propunerii.

Pentru Moscova, războiul depășește problema Donbasului

Kremlinul a transmis clar că obiectivele sale nu se opresc la granițele administrative ale Donbasului. Moscova susține că războiul vizează „eliminarea cauzelor profunde”, un eufemism pentru schimbarea guvernului pro-occidental de la Kiev.

Mihail Kasianov, fost prim-ministru al lui Vladimir Putin, aflat acum în exil, explică obsesia Kremlinului pentru regiune: „Pentru Putin, recunoașterea internațională a controlului asupra Donbasului reprezintă o dovadă a puterii sale. De aceea vrea tot Donbasul — este vorba despre prestigiu și despre a arăta că nu este slab.”