Grupul Stângii din Parlamentul European a anunțat joi, prin vocea co-liderei Manon Aubry, depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Inițiativa, la fel ca cea a extremei drepte, are șanse minime de reușită, notează Agerpres.
Ursula von der Leyen, vizată de o nouă moțiune de cenzură
Manon Aubry a declarat că a reușit să adune cele 72 de semnături necesare pentru introducerea moțiunii, care ar putea ajunge la dezbatere în plen în următoarele săptămâni, la Strasbourg.
Pentru a justifica acest demers, Aubry a criticat dur poziția Uniunii Europene față de conflictul din Orientul Mijlociu, acuzând-o de „complicitate” la ceea ce ea a numit „genocidul” din Gaza și acuzând Bruxelles-ul că „închide ochii” la tragedia umanitară din regiune.
AFP amintește că, miercuri, Ursula von der Leyen a adoptat un ton mai ferm față de guvernul israelian, propunând sancțiuni vizând anumiți miniștri „extremiști” și cerând o „suspendare parțială a Acordului de asociere UE-Israel”, în special în ceea ce privește aspectele comerciale.
Cu toate acestea, Manon Aubry a calificat măsurile propuse drept „jumătăți de măsură” care „vin prea târziu” și care, în opinia sa, vor fi foarte dificil de aprobat de către statele membre, în condițiile în care acestea sunt profund divizate pe această temă.
Pe lângă problema Gaza, eurodeputata franceză a criticat și acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur din America Latină, invocând „consecințele sale teribile” asupra mediului.
Chiar dacă atât extrema dreaptă, cât și stânga radicală au introdus moțiuni de cenzură – acestea sunt inițiative distincte – ambele sunt considerate sortite eșecului. Grupurile principale din Parlament – dreapta, centriștii și social-democrații – nu intenționează să o înlăture pe von der Leyen. În plus, grupul Stângii nu va sprijini moțiunea Patrioților, condusă de Jordan Bardella, pe care îi acuză de „obsesii rasiste”.
La începutul lunii iulie, o moțiune similară inițiată de extrema dreaptă a fost respinsă de Parlamentul European cu o largă majoritate.
Deși provine din rândurile Partidului Popular European (PPE), Ursula von der Leyen nu a fost scutită de criticile aliaților săi centriști și social-democrați. Aceștia o acuză de un stil de conducere autoritar și reproșează PPE o atitudine ambiguă față de extrema dreaptă, mai ales în contextul unor dezbateri legislative privind protecția mediului.
Discuțiile privind aceste moțiuni de cenzură vor reprezenta un test important pentru soliditatea majorității „pro-europene” din Parlament – majoritate pe care von der Leyen a încercat să o reasigure în discursul său de miercuri, în care și-a prezentat prioritățile politice pentru următorul an.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
