Se ţin tare: Grecii nu vor să vândă cea mai mare companie de electricitate din ţară

Statul elen deţine 51% din PPC, care controlează 97% din piaţa electricităţii din Grecia. Una din condiţiile impuse Greciei de creditori în schimbul celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară este privatizarea operatorului reţelei energetice a ţării - ADMIE - sau găsirea unei scheme alternative pentru a deschide piaţa.

'Nu va exista o nouă privatizare a PCC. Statul îşi va păstra o participaţie majoritară', a dat asigurări Panos Skourletis. Acesta a adăugat că Atena va continua privatizările incluse în programele de asistenţă financiară.

Una din condiţiile impuse Greciei de creditori în schimbul celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară este înfiinţarea unui Fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro (54,8 miliarde de dolari), Fondul va fi utilizat pentru recapitalizarea băncilor elene iar banii rămaşi vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.

Privatizarea operatorului reţelei energetice a ţării, alături de cea a firmei mamă Public Power Corporation (PPC) - cea mai mare companie de electricitate din ţară - au fost oprite în ianuarie, când a venit la putere Guvernul premierului Alexis Tsipras.

Precedentele Guverne de la Atena au obţinut câteva progrese în procesul de privatizare. O parte din portul Pireu a fost concesionată companiei chineze de transport Cosco, care a creat în ultimii trei ani 1.500 de locuri de muncă. Anul trecut, Loteria Naţională OPAP a fost vândută pentru 652 milioane de euro iar unele clădiri deţinute de stat au fost de asemenea vândute.

Public Power Corporation lansase anul trecut o ofertă publică pentru vânzarea unei participaţii de 66% în ADMIE şi câţiva investitori, inclusiv compania chineză de stat Grid Corporation of China (SGCC) şi grupul italian Terna, s-au aflat pe lista scurtă a cumpărătorilor.

În februarie, noul Guvern de la Atena anunţa îngheţarea privatizării activelor de stat, inclusiv a celor mai mari porturi ale ţării, Pireu şi Salonic. Creditorii internaţionali ai ţării au cerut privatizări ale porturilor, companiilor de apă şi canalizare şi companiei de poştă, în schimbul asistenţei internaţionale.