Sebastian Burduja (PNL) pune în dezbatere publică un proiect de lege care să reglementeze protecţia şi recompensarea avertizorilor de integritate. Brad Birkenfeld, cel mai cunoscut avertizor din istorie, implicat în proiect

Propunerea legislativă transpune în legislaţia românească Directiva Parlamentului European şi Consiliului European 1937/2019, privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, dar aduce şi o serie de propuneri noi, pornind de la modele de bune practici la nivel internaţional.

„Am început să lucrăm la această lege din luna ianuarie, într-un grup de lucru care include două personalităţi de prim rang la nivel internaţional: Bradley Birkenfled, cel mai cunoscut avertizor financiar din istorie, cel care a primit o recompensă de 104 milioane de dolari de la fiscul american, după ce a denunţat fraude fiscale de miliarde; şi Steven Kohn, fondator şi preşedinte al National Whistleblower Center din SUA şi unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din domeniu, care a contribuit în mod activ la redactarea legislaţiei corespondente din SUA. Este un subiect care mă pasionează, lucrarea mea de doctorat din 2019 fiind despre corupţia în mediul privat, o temă foarte puţin abordată în ţara noastră. În acest moment, legislaţia din România are mare nevoie de îmbunătăţiri şi, pentru că era necesară transpunerea acestei directive, am decis să lucrăm la o formă cuprinzătoare, care include protecţia avertizorilor, recompensarea acestora în cazurile în care este recuperat prejudiciul, precum şi construirea unei platforme unice care prin care se asigură posibilitatea avertizorilor de a raporta încălcările autorităţilor competente, în condiţii de anonimat deplin”, a explicat Sebastian Burduja, conform sursei citate.

Potrivit sursei menţionate Bradley Birkenfeld, celebrul bancher care a dezvăluit cum cea mai mare bancă din lume, UBS, ajuta miliardari să comită fraude fiscale, a permis guvernului american să recupereze 25 de miliarde de dolari, povestea sa făcând înconjurul lumii.

El a ales să sprijine proiectul iniţiat de Sebastian Burduja, ca urmare a legăturilor sale cu România. Bunicul său s-a născut în România şi a emigrat în SUA, în 1922, împreună cu familia. Brad vine cât de des poate în ţara noastră, iar profiturile din vânzările cărţii sale, Avocatul Diavolului, sunt donate Asociaţiei Casa Ioana, care oferă locuinţe şi servicii sociale pentru familiile care se confruntă cu violenţa în familie.

Propunerea de lege include două componente esenţiale pentru ca această lege să poată fi implementată cu succes, având în centrul atenţiei angajatul şi respectiv responsabilităţile autorităţilor în faţa celor care semnalează încălcări ale legii: anonimitatea şi recompensa avertizorilor.

Astfel, proiectul de lege prevede, pe lângă transpunerea directivei europene, definirea unor termeni care lipsesc din legislaţia actuală şi a conceptelor de avertizare internă (în interiorul entităţilor juridice de orice fel) sau externă (către autorităţi) şi construirea unei platforme online unice, administrată de ministerul de resort, care are ca rol principal asigurarea anonimităţii avertizorilor.

În ceea ce priveşte recompensa, propunerea vizează recuperarea de către statul român de sume sau bunuri în valoare de minim 100.000 de lei, pentru a nu îngreuna procesul cu operaţiuni minore, recompensa fiind de 15% sau 30% din valoarea prejudiciului recuperat, în funcţie de rolul avertizorului în respectivele fapte divulgate. În plus, amenzile propuse pentru încălcarea legii de către entităţile juridice sunt reglementate ca procente din cifra de afaceri, pentru asigurarea unui cadru clar care să descurajeze aceste fapte şi să descurajeze eventual acţiuni de represalii împotriva avertizorilor.

„Proiectul nostru este rezultatul mai multor luni de consultări, documentare şi studiu. Ne-am bucurat să aflăm recent că şi la nivelul ministerului de resort se lucrează la un proiect de implementare a directivei europene 1937/2019, mai ales că propunerea noastră este complementară, venind cu mai multe îmbunătăţiri care vor aduce legislaţia la nivelul cerinţelor actuale şi al standardelor internaţionale. Aceste elemente se pot transforma în amendamente la proiectul legislativ al ministerului de resort, sau pot constitui o iniţiativă legislativă proprie. Pentru România şi restul statelor membre UE, termenul limită de transpunere a directivei este luna decembrie a acestui an. Astfel, vă lansez invitaţia de a parcurge propunerea noastră legislativă şi de a ne transmite opinii şi sugestii relevante”, a mai spus Sebastian Burduja.