Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul pe termen lung pentru Ucraina în timpul unui summit care a avut loc joi la Paris, dar au părut să facă puține progrese cu privire la rolul pe care l-ar putea juca în furnizarea de garanții de securitate în cazul în care se ajunge la un acord de pace cu Moscova, scrie Reuters.

Liderii europeni, de acord pentru o Ucraină puternică, dar divergenți cu privire la viitoarea "forță de reasigurare"

Acesta a fost cel de-al treilea summit a ceea ce Franța și Marea Britanie au numit "coaliția celor dispuși" reflectând îngrijorarea europenilor că SUA nu mai reprezintă un bastion ferm de sprijin pentru Ucraina în lupta sa de trei ani împotriva Rusiei.

Președintele american Donald Trump, în funcție din 20 ianuarie, a declarat că dorește să medieze o încheiere rapidă a războiului. Însă o serie de discuții bilaterale între SUA și părțile aflate în conflict nu au dus încă la o diminuare semnificativă a ostilităților.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că liderii au căzut de acord asupra necesității unui sprijin sporit pentru Ucraina, pentru a se asigura că aceasta se află în cea mai puternică poziție posibilă pentru orice proces de pace, fără a oferi detalii. De asemenea, el a declarat că ar dori să vadă un acord de pace în curs de dezvoltare "în zile și săptămâni, nu în luni".

Eforturile europene de a crea aranjamente de securitate pentru Ucraina au trecut de la trimiterea de trupe la alte alternative deoarece se confruntă cu constrângeri politice și logistice precum și cu perspectiva ca Rusia și SUA să se opună planurilor lor.

Chiar și așa, co-organizatorul, președintele francez Emmanuel Macron, a declarat că un număr de țări au fost de acord să continue o idee franco-britanică pentru ceea ce el a numit o "forță de reasigurare" care ar fi desfășurată în cazul unui acord de pace pentru a descuraja o viitoare agresiune rusă.

"Nu a fost unanimitate astăzi, după cum știm cu toții, și nu avem nevoie de unanimitate", a declarat Macron într-o conferință de presă.

Delegații militare se vor deplasa în Ucraina în zilele următoare pentru a începe să lucreze la modul în care ar arăta contururile unei armate ucrainene puternice pe termen lung, a adăugat el.

Europa este presată de Trump să își asume o parte mult mai mare din povara securității în propria curte însă creșterea economică anemică a continentului și nivelul ridicat al datoriilor au complicat sarcina acestora.

Macron a vorbit cu Trump înainte de întâlnire, a declarat președinția franceză. Deși Statele Unite nu au fost prezente, oficialii francezi spun că rezultatul întâlnirii va fi împărtășit cu Washingtonul.

"Forța de reasigurare" propusă, poziționată în Ucraina, ar avea scopul de a oferi garanții de securitate și de a descuraja o viitoare agresiune din partea Rusiei deși există puține semne în acest stadiu că Statele Unite își vor oferi sprijinul.

NICIUN SPRIJIN PENTRU REDUCEREA SANCȚIUNILOR

La summit s-a ajuns la un acord larg cu privire la faptul că relaxarea prematură a sancțiunilor împotriva Rusiei, o condiție pusă de Moscova pentru ca acordul de încetare a focului din Marea Neagră să intre în vigoare, ar fi o eroare strategică.

"A fost absolut clar că Rusia încearcă să amâne, joacă jocuri, și trebuie să fim absolut clari în această privință", a declarat Starmer după reuniune, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

A fost "foarte clar că acum nu este momentul ridicării sancțiunilor, dimpotrivă", a adăugat Starmer.

Zelenski, care a fost de acord la începutul acestei luni să continue negocierile de încetare a focului pentru a asigura o reluare a ajutorului din partea SUA și a schimbului de informații care au fost suspendate pentru scurt timp de Trump, a declarat că sunt necesare sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.

Franța a promis un nou ajutor militar în valoare de 2 miliarde de euro pentru Ucraina înainte de reuniunea a aproximativ 30 de lideri.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat joi Franța și Marea Britanie că pun la cale planuri de "intervenție militară în Ucraina" sub masca unei misiuni de menținere a păcii adăugând că o astfel de intervenție ar putea duce la o ciocnire militară directă între Rusia și NATO.

Subliniind opiniile diferite ale partenerilor Ucrainei, ministrul italian de externe Antonio Tajani a reiterat miercuri târziu opoziția țării sale față de o astfel de forță.

"Noi nu trimitem trupe într-o misiune decât dacă fac parte din Organizația Națiunilor Unite, aceasta este singura condiție pentru ca noi să desfășurăm personal militar" în Ucraina, a declarat Tajani.

Polonia a declarat anterior că nu va trimite trupe la sol în Ucraina, în timp ce premierul ceh Petr Fiala a declarat joi că este "prematur" să se discute despre trimiterea de trupe europene în Ucraina înainte de a fi cunoscute condițiile oricărei încetări a focului.