Dubla explozie de marți, care a lăsat în urmă numeroase victime și a distrus porțiuni din orașul Beirut, a avut loc într-un moment în care Libanul se confruntă deja cu o criză politică și economică majoră, accentuată de epidemia COVID, iar guvernul încearcă să pună pe picioare un plan de redresare și să facă față demonstrațiilor frecvente, organizate de cetățenii sătui de sărăcie și de corupție, scrie BBC, citat de Libertatea.ro   Devastarea produsă de exploziile din Beirut a generat un nou val de șoc și anxietate în Liban, o țară care se află deja în pragul colapsului economic, cu o populație sărăcită și furioasă. De fapt, cu doar câteva ore înainte de deflagrații, manifestanții antiguvernamentali s-au ciocnit cu forțele de securitate în fața Ministerului Energiei. Aceste proteste au devenit o obișnuință de luni întregi, încă de anul trecut.   Cetățenii se confruntă cu pene zilnice de curent, cu lipsa apei potabile și cu servicii sanitare precare. Situația economiei este sumbră. Șomajul este undeva în jurul a 25%, iar o treime din populație trăiește sub limita sărăciei.   La sfârșitul lui octombrie 2019, guvernul se confrunta cu o lipsă a rezervelor valutare și cu o devalorizare a monedei libaneze pe piața neagră, care punea în pericol importurile vitale de grâu și de carburanți.   Pentru ca dezastrul să fie complet, în munții situați în vestul țării au izbucnit incendii de vegetație fără precedent. Acestea au scos la iveală situația precară a unităților de pompieri, lipsiți de fonduri și de personal.   În tentativa de a aduna niște bani, guvernul condus de Saad Hariri a propus o serie de taxe pe tutun, pe carburanți și pe apelurile vocale efectuate prin WhatsApp. Dar revolta izbucnită în rândul populației a determinat executivul să renunțe rapid la planuri.   articolul integral aici: